A venit „Ziua Eliberării” anunțată de Trump. Și, odată cu ea, apare la orizont recesiunea globală și o ruptură istorică între SUA și aliații săi
Sub lozinca protejării muncitorului american, Trump riscă să izoleze SUA de aliații săi și să destabilizeze economia globală.
Potrivit datei calendaristice, suntem pe 2 aprilie, dar, conform calendarului trumpian, azi e „Ziua eliberării”. Donald Trump a indicat de câteva săptămâni că data de 2 aprilie va fi o „Zi a Eliberării” și va impune o serie de noi tarife ce ar putea răsturna sistemul comercial global, dar a furnizat puține detalii în legătură cu planurile sale.
Foto: Andrew Harnik/Getty Images
Potrivit CNN, deși multe detalii rămân necunoscute, poate chiar pentru Trump însuși, se așteaptă ca anunțul de politică comercială al administrației din „Ziua eliberării” să fie cea mai agresivă măsură tarifară luată până acum de președintele american cel mai obsedat de tarife din istoria modernă a SUA.
Trump se întâlnește marți cu echipa sa comercială, iar tarifele pe care le va anunța în cadrul unei ceremonii care va avea loc miercuri, la ora 16:00 (23:00 - ora României), vor intra în vigoare „imediat”, a declarat marți secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, în cadrul unei conferințe de presă.
Trump a promis că va aplica în mod agresiv tarife vamale la importurile din SUA, ca soluție generală la aproape orice problemă cu care se confruntă americanii. Și președintele SUA și-a ținut promisiunea, scrie Reuters, atât de mult, încât sperie investitorii, economiștii, directorii executivi de companii și un segment tot mai mare al populației din SUA care se teme că taxele la import vor face mai mult rău decât bine.
Trump pregătește un tarif general de 20% pentru aproape toate importurile în SUA, indică The Guardian, dar liderii UE și ai Regatului Unit se tem și de tarife sectoriale permanente, mai ales pe fondul criticilor privind TVA-ul european. În plus, să nu uităm că Trump a anunţat joia trecută că impune un tarif de 25% pentru maşinile importate în SUA începând cu 3 aprilie.
Video: Bloomberg TV/X
„Uraganul” Trump
Consilierii lui Trump susțin în mod public programul tarifar al acestuia, dar în culise, scrie CNN, diferă pozițiile lor în ceea ce privește abordarea și domeniul de aplicare.
Mai mult, experții americani spun că planul Casei Albe ar putea afecta întregul volum de importuri al SUA, estimat la 3,3 trilioane de dolari. „Este fără precedent și radical”, a declarat Erica York de la Tax Foundation, subliniind că nicio administrație americană din istoria recentă nu a mers atât de departe în protecționism economic.
Un astfel de plan ar putea declanșa o recesiune economică severă în SUA, a avertizat și Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics, care a declarat pentru CNN că o asemenea măsură ar putea „șterge” 5,5 milioane de locuri de muncă, ar duce rata șomajului la 7% și ar scădea PIB-ul SUA cu 1,7%. „Dacă se întâmplă asta, avem o recesiune serioasă. Este un dezastru pentru economie”, a spus Zandi, adăugând că speră ca Trump să adopte o versiune mai moderată a planului, nu un tarif universal de 20%.
Deficitele și excedentele comerciale ale Americii cu alte țări. Foto: nytimes.com
Pe piețele financiare domnește incertitudinea. Bursele americane au scăzut puternic, iar experții precum Ed Yardeni avertizează că „Trump riscă să lovească economia cu o bilă de demolare”. Yardeni estimează o probabilitate de 45% pentru apariția unui scenariu de stagflație – o combinație periculoasă între inflație ridicată și recesiune. Inclusiv Goldman Sachs a ridicat șansele unei recesiuni în următoarele 12 luni la 35%, comparativ cu 20% anterior.
În tot acest context, administrația Trump respinge criticile și cere răbdare. „Președintele va anunța un plan de tarife care va elimina practicile comerciale incorecte care ne-au jefuit țara de decenii. O face în interesul muncitorului american”, a spus pe un ton profund propagandistic purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt. Ea a subliniat marți că „anunțul de mâine este pentru viitoarele generații”, adăugând că planurile de reducere a taxelor și de dereglementare vor compensa impactul tarifelor.
Între timp, mediul de afaceri din SUA acuză haosul. „Tarife, incertitudine masivă – cum poți să faci planuri de afaceri cu asemenea instabilitate și schimbări zilnice de direcție?”, a spus un producător de echipamente electronice într-un sondaj al Rezervei Federale din Dallas. Erica York a mai spus că „poate singurul beneficiu al tarifelor universale va fi că oamenii vor înțelege cât de periculoase sunt” și vor învăța o lecție dură foarte repede.
Robert Reich, profesor la Universitatea Berkeley din California și fost Secretar al Muncii în timpul administrațiilor președintelui democrat Bill Clinton, a explicat într-un video de 5 minute că, deși tarifele pot fi un instrument util pentru protejarea industriilor americane, ele nu generează automat mai multe locuri de muncă sau producție internă. Iar în opinia sa, tarifele haotice ale lui Trump din cadrul „Zilei Eliberării” vor duce, în realitate, la un transfer masiv de bogăție către cei mai bogați.
Video: Robert Reich/X
Bruxelles-ul pregătește contraofensiva, dar caută timp pentru negocieri
UE a anunțat deja că se pregătește să răspundă ferm la noile tarife comerciale ale lui Donald Trump, cu un pachet propriu de taxe vamale care vizează o gamă largă de produse americane, de la oțel și aluminiu, la textile, electrocasnice și bunuri din plastic sau lemn. În plus, Bruxelles-ul ia în calcul și „opțiuni nucleare”, precum impunerea de tarife asupra veniturilor generate în Europa de marile companii tech și platforme sociale americane, măsură care i-ar afecta direct pe aliații lui Trump, precum Elon Musk și Jeff Bezos. Totuși, o astfel de decizie ar putea provoca tensiuni interne în UE, în special cu Irlanda, care are o industrie digitală dominată de giganți americani, mai scrie The Guardian.
În ciuda acestor pregătiri, UE preferă deocamdată să nu lanseze imediat măsuri de retorsiune, în speranța deschiderii unui spațiu de negociere. Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț și securitate economică, a avut deja discuții cu secretarul american al comerțului, însă s-a întors fără progrese din SUA. Iar un oficial european a explicat pentru presa din Bruxelles lipsa unui dialog imediat între cele două părți printr-o metaforă: „Pui pe masă un pește stricat și începi să negociezi ca să-l scoți de acolo, apoi spui: ‘Uite ce rezultat grozav – am scos peștele stricat’. Nu e deloc productiv”. În plus, Comisia Europeană nu poate lua măsuri mai dure până nu le agrează cu cele 27 de state membre ale UE.
Planul lui Trump
Trump urmărește o reindustrializare agresivă a Statelor Unite, prin scurtarea lanțurilor de aprovizionare și repatrierea locurilor de muncă și a taxelor plătite de companiile americane. Obsesia sa pentru tarife datează din anii ’80, iar acum intenționează să impună măsuri dure pentru a reduce deficitele comerciale masive, în special cu China (279 miliarde dolari) și Uniunea Europeană (208 miliarde dolari). Germania, Irlanda și Italia sunt cele mai expuse țări europene, având surplusuri comerciale semnificative cu SUA, în special prin exporturi de mașini și produse farmaceutice.
În timp ce piețele americane reacționează negativ la planurile lui Trump (indicii S&P 500 și Nasdaq au încheiat cel mai prost trimestru de la invazia Rusiei în Ucraina) Europa se poziționează ca un refugiu stabil pentru investitori. Iar ministrul irlandez de finanțe, Paschal Donohoe, a declarat că „există o apreciere tot mai mare pentru valoarea predictibilității și ordinii” oferite de UE.
Pe de altă parte, presa de la Londra vorbește despre faptul că, deși relația cordială dintre Donald Trump și Keir Starmer nu pare suficientă pentru a scuti Regatul Unit de noile tarife americane, guvernul britanic încearcă să negocieze un acord rapid pentru a atenua impactul. Premierul Starmer a subliniat că nu dorește un „război tarifar” și va reacționa „calm și echilibrat”. Mai mult, Marea Britanie propune un acord mai restrâns, denumit „economic prosperity deal”, în speranța că va fi mai ușor și rapid de convenit decât un acord de liber schimb mai cuprinzător.
Conform The Washington Post, administraţia Trump anticipează că noile taxe ar putea genera venituri de peste 6.000 de miliarde de dolari, care ar putea fi redirecţionate către americani sub forma unor reduceri. Iar un consilier de la Casa Albă a declarat juraniștilor americani că orice informaţie înainte de evenimentul de miercuri este „o simplă speculaţie”.
Trump a susţinut că angajaţii şi producătorii americani au fost afectaţi în ultimele decenii de acordurile de liber-schimb care au redus barierele din calea comerţului global şi au alimentat creşterea unei pieţe americane de 3.000 de miliarde de dolari pentru bunuri importate. Explozia importurilor a venit la pachet cu ceea ce Trump consideră a fi un dezavantaj evident: un comerţ masiv dezechilibrat între SUA şi lume, cu un deficit comercial de bunuri care depăşeşte 1,2 trilioane de dolari.
Economiştii însă avertizează că soluţia sa va creşte preţurile în SUA şi în străinătate şi va afecta economia mondială. Iar un tarif de 20% pe lângă cele deja impuse de adinistrația MAGA de la Casa Albă ar costa o gospodărie americană medie cel puţin 3.400 de dolari, potrivit Laboratorului de buget al Universităţii Yale.
La orizont se vede recesiunea globală
Statele afectate deja de tarife impuse de administrația Trump încep să reacționeze. Canada, cel mai mare furnizor extern de oțel și aluminiu al SUA, a anunțat tarife de represalii de 25%, în valoare de aproape 30 de miliarde de dolari canadieni, premierul Mark Carney declarând că măsurile lui Trump sunt „un atac direct asupra muncitorilor canadieni”.
Video: Aaron Rupar/X
În mod similar, Comisia Europeană a anunțat contramăsuri de până la 26 de miliarde de euro pentru produse americane, iar Ursula von der Leyen a avertizat că noile tarife vor fi „rele pentru afaceri și și mai rele pentru consumatori”. Iar marți, la Strasbourg, Ursula von der Leyen a spus că Europa este pregătită să lupte împotriva tarifelor lui Trump și că are o mulțime de cărți în mână.
Video: Newsweek/X
La rândul său, Japonia analizează „măsuri adecvate”, în timp ce China, deși ar putea răspunde cu acțiuni de tip „ochi pentru ochi”, pare mai dispusă să caute acorduri bilaterale directe cu SUA, potrivit expertului Henry Gao, citat de Al Jazeera. El estimează că, dacă tensiunile comerciale nu se ameliorează într-o lună, impactul negativ s-ar putea extinde, cu riscul declanșării unei recesiuni economice globale. Prin urmare, în ciuda apelurilor la dialog, majoritatea liderilor globali se pregătesc pentru o confruntare economică prelungită generată de dorința lui Trump pentru revigorarea producției interne, creșterea locurilor de muncă și utilizarea tarifele pentru a finanța viitoarele reduceri de taxe pentru americani.
Dario Perkins, director la firma de cercetare financiară TS Lombard, a declarat și el pentru Al Jazeera că ar fi „ciudat” ca piețele să reacționeze puternic la anunțul lui Trump privind „Ziua Eliberării”, întrucât acesta a fost anticipat de luni de zile. Totuși, Perkins avertizează că investitorii consideră globalizarea benefică pentru profituri și eficiență, iar o inversare a acestui trend ar afecta lanțurile internaționale de aprovizionare și piețele bursiere. El adaugă că piețele financiare nu vor reacționa negativ semnificativ până când tarifele nu vor provoca daune reale economiei SUA, cum ar fi o creștere clară a șomajului, un semnal imposibil de ignorat.
Tarifele lui Trump vin la pachet cu un cost imens pentru alianțele SUA
O analiză a celor de la New York Times arată că tarifele comerciale pe care Donald Trump urmează să le anunțe riscă să aibă un impact major nu doar asupra economiei globale, ci și asupra relațiilor diplomatice ale SUA. De ce? Păi pe măsură ce detaliile noilor măsuri rămân neclare, aliații tradiționali ai Americii își exprimă tot mai vocal nemulțumirea și se distanțează de Washington. „Relația veche cu SUA s-a încheiat”, a declarat noul premier canadian, în timp ce viitorul cancelar german Friedrich Merz planifică activ „independența față de SUA”.
Tensiunile sunt alimentate de declarațiile și acțiunile recente ale lui Trump, care acuză NATO și UE că „profită de America” și își dorește o extindere teritorială a SUA, inclusiv prin achiziționarea Groenlandei, scrie NYT, care consemnează că această abordare a generat un climat de ostilitate și a declanșat planuri de retaliere economică și strategică din partea aliaților.
Trump și echipa sa nu au oferit o analiză clară privind costurile versus beneficiile acestor măsuri. În schimb, discursul oficial insistă pe ideea că tarifele vor „îmbogăți cetățenii americani” și vor reduce deficitul bugetar, chiar dacă analiștii avertizează că acțiunile președintelui riscă să destabilizeze alianțele internaționale și să afecteze grav economia globală. În culise, însă, chiar aliați apropiați ai lui Trump, precum JD Vance și Pete Hegseth, exprimă dispreț față de Europa și susțin ideea ca SUA să fie „plătită” pentru intervențiile sale militare, după cum a reieșit din scandalul #signalGate.
Scurt pe doi, mai precizează New York Times, consecințele diplomatice sunt deja vizibile. Aliații NATO discută despre crearea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina fără participarea SUA și despre extinderea umbrelei nucleare franco-britanice asupra întregii Europe. Astfel, tarifele impuse de Trump nu doar că vor declanșa un nou val de represalii comerciale, ci riscă să dărâme ultimele piloni ai alianțelor transatlantice și transpacifice, slăbind poziția strategică a Americii pe termen lung în plan geopolitic.
„NATO a supraviețuit și a prosperat pentru că valorile comune și relațiile comerciale au susținut angajamentele de securitate”, spune Kori Schake, directoarea programului de politică externă și apărare la American Enterprise Institute. Ea pune o întrebare esențială: „Cine crede președintele Trump că ne va ajuta când vom avea nevoie de forțe aliate pentru operațiuni critice? Și cine va simpatiza cu americanii dacă va exista un nou 11 septembrie, având în vedere comportamentul actual al guvernului SUA?”
Cei de la Tax Foundation au făcut și o cronologia actualizată la zi a războiului comercial dus de Trump odată cu revenirea la Casa Albă.