A vrut să ajungă președinte, dar a ajuns la Parchet. Ziua în care statul român s-a trezit din coșmarul Călin Georgescu
Călin Georgescu este vizat de o anchetă de amploare care vizează sursele sale de finanțare și legăturile cu Rusia. autoritățile îl acuză de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Ziua de miercuri a început în forță, cu 47 de percheziţii în judeţele Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj, într-un dosar legat de finanţarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid. Au fost vizate 27 de persoane și mai multe sedii de firme. Ulterior, la prânz, Călin Georgescu a fost ridicat de poliţişti din trafic şi dus la Parchet pentru audieri.
Foto: captură Digi24
Anchetatorii au descoperit o fermă de troli cu IP-uri localizate în Turcia, utilizând emailuri rusești pentru a crea peste 20.000 de conturi false pe TikTok, care au generat 2,1 milioane de comentarii înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Procurorii suspectează că această campanie de manipulare pro-Georgescu a fost coordonată de entități rusești, fiind legată de firma britanică Social Freak Ltd, specializată în social media marketing.
O altă descoperire majoră a fost făcută în casa lui Horațiu Potra, un apropiat al lui Georgescu, unde anchetatorii au găsit un seif ascuns sub podea, conținând 1,5 milioane de dolari.
Foto: Parchetul General
În același timp, Parchetul General a solicitat cooperarea Turciei pentru investigarea fermei de troli implicate în campania electorală, indicând o posibilă influență externă asupra alegerilor din România. Aceste investigații vin în contextul unor dezvăluiri recente din presă, inclusiv ale jurnalistului american Frank Parlato, care a expus legăturile lui Georgescu cu rețele rusești de propagandă.
Printre acuzațiile aduse oficial lui Georgescu se numără instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, falsul în declarații privind sursele de finanțare a campaniei și inițierea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob. De asemenea, el este acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime împotriva umanității și de sprijinirea unei organizații antisemite.
Procurorii au anunțat că investighează și implicarea unui magistrat care ar fi sprijinit activitățile infracționale legate de campania sa.
Călin Georgescu a vrut să vândă aurul românilor
Potrivit stenogramelor și probelor anchetatorilor, „suveranistul” Călin Georgescu a încercat să obțină finanțare pentru campania sa electorală, promițând acces la aurul României. Cui? Lui Frank Timiș, un controversat om de afaceri cu legături cu fosta Securitate a lui Ceaușescu.
Pe scurt, Georgescu i-ar fi cerut lui Horațiu Potra să-l abordeze pe Frank Timiș și să-i propună acestuia un deal pentru o finanțare de circa 20-35 de milioane de dolari. În schimb, Georgescu ar fi garantat redeschiderea minelor din România, în special a celor de aur, odată ce ar fi ajuns la Palatul Cotroceni.
Foto: Antena3CNN
Mai mult, la Frank Timiș ar fi ajuns, prin Horațiu Potra, și informația că Georgescu are sprijinul unor cercuri influente din SUA și Marea Britanie, inclusiv al celor care l-au ajutat pe Trump în campanie și au negociat Brexit-ul.
De altfel, Horaţiu Potra a recunoscut miercuri seară, într-o intervenție la RealitateaPlus, post TV care îl susține pe Georgescu, că i-a cerut bani lui Frank Timiş pentru candidatul pro-rus.
Ce trebuie să înțelegem de aici? Că Georgescu ar fi încercat să își finanțeze ascensiunea politică, sacrificând resursele României în schimbul sprijinului financiar al unor dubioși cu mulți bani. Iar asta nu se potrivește deloc cu discursul „naționalist” al lui Georgescu. Individul nu e altceva decât un oportunist care, după cum vedem, e în stare să vândă bogățiile țării pentru câștiguri personale și politice.
Salutul fascist al lui Călin Georgescu
După cinci ore de audieri, Georgescu a părăsit sediul Parchetului General, fiind pus sub control judiciar pentru 60 de zile. El a fost întâmpinat, la ușa Parchetului, de soția sa, Cristela, și de liderul AUR, George Simion, iar mulțimea de susținători i-a scandat numele: „Georgescu, președinte”.
În momentul în care Georgescu s-a oprit pe treptele Parchetului, s-a creat o busculadă în rândul susținătorilor săi. După ce a făcut cu mâna mulțimii, Călin Georgescu și-a dus mâna la inimă, apoi a întins brațul drept. „Noi suntem energia, noi suntem poporul!”, a declarat Georgescu. În mediul online, gestul său a fost comparat cu salutul nazist, iar imaginile sunt distribuite puternic pe rețelele de socializare, după cum relatează și HotNews.
„Aceste lucruri nu mă surprind și voi lupta pentru libertatea noastră”, a spus Călin Georgescu, înconjurat de susținători și de jurnaliști. „Este aici George Simion, sunt partidele patriotice, POT, partidele neparlamentare, deci nu-mi fac nicio grijă”, a continuat Georgescu, după care a salutat din nou mulțimea și a plecat.
Printre interdicțiile impuse de autorități lui Călin Georgescu se numără interzicerea părăsirii țării și a postării de conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob pe rețelele de socializare. În paralel, un alt colaborator important al lui Georgescu, Eugen Sechila, a fost oprit pe aeroport și dus la audieri, acesta încercând să plece din țară.
George Simion se vrea alternativă
George Simion, alături de mai mulți parlamentari AUR, au mers miercuri în fața Parchetului General ca să-l susțină pe Georgescu. De acolo, din mulțime, au catalogat acțiunea procurorilor drept „un abuz al statului totalitar” și au sugerat că scopul real al anchetei este împiedicarea lui Georgescu de a-și depune candidatura pentru alegerile prezidențiale.
Având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse lui Georgescu, șansele ca acesta să fie invalidat de Curtea Constituțională sunt foarte mari. Precedentul creat în cazul Dianei Șoșoacă ar putea fi folosit împotriva lui Georgescu, deoarece acesta este oficial acuzat de infracțiuni care contravin ordinii constituționale și legislației ce interzice promovarea ideologiilor extremiste.
Foto: captură Digi24
În acest context, AUR pare să se pregătească pentru scenariul în care Georgescu va fi scos din cursă. Cel mai probabil, partidul va începe rapid să strângă semnături pentru candidatura lui George Simion, profitând de confuzia și frustrarea electoratului lui Georgescu pentru a-i atrage susținătorii.
Scurt pe doi, mișcarea lui George Simion a fost una cât se poate de oportunistă, care a urmărit să capitalizeze momentul și să prezinte o alternativă „naturală” pentru electoratul lui Georgescu, în cazul în care acesta va fi blocat de CCR.
Concret, Simion nu a venit la Parchet să protesteze cu adevărat împotriva „abuzului” despre care vorbește, ci să își pregătească terenul pentru a intra în competiția prezidențială ca liderul incontestabil al curentului „suveranist” din România.
Elon Musk a postat din nou un mesaj favorabil lui Georgescu
Călin Georgescu a cerut ajutorul președintelui american Donald Trump, a lui Elon Musk și a vicepreședintelui JD Vance, în postarea de la X în care anunța, prin intermediul echipei sale, că a fost dus la audieri.
„Astăzi, Călin Georgescu trebuia să-și depună noua candidatură la Președinție. În urmă cu doar 10 minute, sistemul l-a oprit în trafic și a fost dus la audieri la Parchetul General! Unde este acum democrația, unde sunt partenerii care ar trebui să apere democrația?”, se arată într-o postare pe X semnată Echipa de comunicare și citată de ProTV.
Elon Musk reacționat și a distribuit un fake news în sprijinul lui Călin Georgescu, spunând că a fost arestată „persoana care a câștigat cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale din România”. De fapt, Călin Georgescu a fost ridicat de poliţie şi dus la audieri pentru a da declarații în ancheta privind finanţarea campaniei sale electorale.
Postarea pe care a distribuit-o și la care și-a atașat comentariul e un amestec de afirmații false, speculații și dezinformare menite să destabilizeze încrederea publică în instituțiile democratice și alianțele internaționale.
Minciuna 1 - Se insinuează faptul că Călin Georgescu e președintele României.
Minciuna 2 - Se insinuează că evenimentele politice din România fac parte dintr-un efort global de a elimina mișcările populiste asemănătoare cu cea a lui Trump.
Minciuna 3 - Se insinuează că Pakistanul este un punct de tranzit pentru arme destinate Ucrainei, iar România ar avea un rol important în acest proces.
Minciuna 4 - Se insinuează că România ar fi ales recent un partid „neutru față de Rusia” care vrea să oprească sprijinul pentru Ucraina.
Minciuna 5 - Se insinuează că „globaliștii” ar încerca să își păstreze controlul asupra ordinii mondiale prin UE și România.
După doar câteva minute, Musk a avut a doua postare pe X legată de situația lui Călin Georgescu, iar apoi a repostat un mesaj al propagandistului Mario Nawfal, care îl citează pe George Simion cerând proteste ale oamenilor în sprijinul lui Călin Georgescu.
Pe de altă parte, presa rusă, inclusiv ziarul Kommersant, a prezentat ancheta lui Georgescu ca pe o represiune împotriva unui candidat pro-rus, întărind narativul despre o presupusă interferență occidentală în sistemul politic al României.
Cum au reacționat politicienii români
În timp ce Marcel Ciolacu a spus că justiția trebuie să acționeze independent, dar că are și responsabilitatea de a prezenta dovezi solide pentru a evita percepția unei persecuții politice, Elena Lasconi a susținut că Georgescu încălcase deja regulile electorale și că autoritățile trebuie să demonstreze clar legalitatea acțiunilor lor pentru a nu lăsa loc de speculații.
Pe de altă parte, Kelemen Hunor a susținut că acțiunea procurorilor era necesară și că justiția trebuie să își facă treaba fără presiuni politice. În schimb, Victor Ponta, care vrea să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai, a comparat cazul Georgescu cu propriile sale probleme legale din 2015, sugerând că elitele politice încearcă din nou să își protejeze poziția prin eliminarea unor adversari incomozi.
Între timp, Nicușor Dan a delcarat că AEP-ul a fost una din instituțiile care au fost sau depășite sau complice cu ce s-a întâmplat la alegeri.
Călin Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni:
instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, prev. de art.47 C.p rap. la art.32 C.p. rap. la art.397 alin.2 C.p. – (se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi)
comunicarea de informații false, prev. de art.404 C.p. (se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani)
fals în declarații în formă continuată, prev. de art.326 alin. 1 C.p. cu aplic. art.35 alin.1 C.p. (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere) (se pedepsește cu pedeapsă de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă)
iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prev. de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002 (se pedepsește cu pedeapsă de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi)
promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din O.U.G. 31/2002 (se pedepsește cu pedeapsă de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi)
iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prev. de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018.
Așa cum bine indică Emilia Isăilă într-un articol de opinie de pe SpotMedia, săltarea din stradă a lui Călin Georgescu a reprezentat o reacție surprinzătoare a autorităților române la două luni și jumătate de la anularea alegerilor prezidențiale. Un alt aspect notabil de reținut e că investigațiile privind alegerile din 2024 s-au intensificat abia după demisia lui Klaus Iohannis, pe 10 februarie. Până atunci, anchetele privind încălcarea legislației electorale și ingerințele externe au fost amânate sau blocate.
În tot acest context, CTP atenționează că „democrația nu înseamnă supremația absolută a votului popular, înseamnă în primul rând că nimeni și nimic nu e mai presus de lege, nici chiar votul”. Iar istoricul Mădălin Hodor scrie că încă din noiembrie 2024 „asistăm la o tentativă de lovitură de stat coordonată de serviciile ruse, cu sprijin intern”, iar instituțiile statului, deși au fost criticate și desconsiderate, și-au făcut treaba. „Ceea ce vedem acum este doar începutul. Urmează o luptă intensă, vor fi scandaluri și contestări, dar, în cele din urmă, adevărul va ieși la suprafață”, a precizat Mădălin Hodor.