Apelul lui Zelenski de la München: „Presați-l pe Putin pentru un armistițiu”
Într-un moment de maximă tensiune geopolitică, Volodimir Zelenski a urcat pe scenă nu doar ca liderul unui stat aflat în război direct cu Rusia agresoare a lui Putin de 1.451 de zile, ci ca vocea unei conștiințe europene asediate.
Discursul său a fost un amestecde recunoștință pragmatică și avertismente tăioase, adresate unei lumi care încă pendulează între sprijin activ și oboseală diplomatică după patru ani de război.
Președintele ucrainean a început prin a mulțumi liderilor care au transformat speranța în „acțiune reală”, nominalizându-i pe Mark Rutte, Ursula von der Leyen și partenerii americani. Totuși, sub politețea diplomatică, a vibrat un reproș constant față de ritmul livrărilor de arme pentru Kiev.
„Cel mai rău lucru pe care un lider îl poate auzi în timp de război este raportul comandantului forțelor aeriene care spune că unitățile de apărare aeriană sunt goale”, a spus Zelesnki.
Zelenski spus că într-o singură lună, Ucraina a fost ținta a peste 600 de drone și 150 de rachete. „Imaginați-vă asta deasupra propriului oraș, străzi spulberate, case distruse, școli în subteran”, a punctat liderul de la Kiev, subliniind că nu există nicio centrală electrică în Ucraina care să nu fi fost lovită de teroarea rusă.
Președintele Ucrainei a pus accent în discursul său pe transformarea tehnologică a răului, explicând evoluția dronelor iraniene Shahed, care acum folosesc motoare cu reacție și sisteme Starlink. „Războiul dezvăluie forme de rău la care nu ne așteptam... cu cât un război durează mai mult, cu atât mai periculoasă devine evoluția armelor și a lui Putin însuși”, a avertizat Zelenski.
Un punct central al discursului a fost critica dură adusă conceptului de „gestionare a ritmului” războiului. Referindu-se la abordările trecute ale administrației Biden, Zelenski a citat ideea că „SUA dețin ceasul”, replicând: „În război, războiul însuși deține timpul și îl folosește împotriva oamenilor. Fiecare zi contează”.
Zelenski a trasat o paralelă istorică sumbră cu anul 1938, avertizând că orice încercare de a încheia pacea prin împărțirea Ucrainei este o „iluzie periculoasă”.
Președintele ucrainean a fost categoric, indicând: „Ar fi o iluzie să credem că acest război poate fi acum încheiat prin împărțirea Ucrainei, la fel cum sacrificarea Cehoslovaciei a fost o iluzie că va salva Europa”.
Direct de pe scena MSC, Zelenski i-a cerut lui Trump să exercite presiune asupra Kremlinului: „Oferiți-ne un armistițiu. Președintele Trump poate face asta. Presați-l pe Putin, obțineți un armistițiu”. Asta e precondiția pentru normalizarea democratică și organizarea alegerilor în Ucraina, a indicat Zelesnki.
Liderul de la Kiev a insistat că garanțiile de securitate trebuie semnate înainte de pacea propriu-zisă, căci ele reprezintă „răspunsul la întrebarea cât timp va dura până când nu va mai fi război din nou”. Fără aceste certitudini juridice și militare, orice încetare a focului este doar o pauză pentru reîncărcarea armelor rusești.
Zelenski a subliniat și că Putin nu este un lider interesat de binele comun, ci un „sclav al războiului” care se consultă mai degrabă cu Petru cel Mare și Ecaterina a II-a decât cu realitatea prezentului. „Vă puteți imagina un Putin fără război? Fiți sinceri”, a întrebat el retoric audiența de la München.
Critica la adresa „pasivității preventive” a fost tăioasă. Zelenski a reamintit că, înainte de invazie, sfatul primit de la generalul Milley a fost „pur și simplu să săpați tranșee”. El a subliniat absurditatea situației: „Imaginați-vă sute de mii de trupe la granițe și tot ce auziți este: săpați tranșee”.
În ceea ce privește pierderile rusești, cifrele prezentate au fost de-a dreptul cinice prin prisma indiferenței Kremlinului: 156 de soldați uciși pentru fiecare kilometru de pământ ocupat. „Prețul pe care Rusia îl plătește este uriaș, dar Putin nu este îngrijorat de asta acum”, a explicat el, fixând obiectivul Ucrainei la eliminarea a cel puțin 50.000 de ocupanți lunar pentru a forța o schimbare la Moscova.
Zelenski a criticat absența Europei de la „masa negocierilor principale”, considerând-o „o mare greșeală”. El a cerut ca vocea europeană să fie integrată deplin, amintind că „în spatele oamenilor noștri stă o Polonie independentă, statele baltice libere și o Românie fără dictatură”.
Într-un atac indirect, dar transparent, la adresa premierului Viktor Orbán, Zelenski a avertizat despre pericolul ca Putin să deraieze procesul de aderare la UE prin intermediul unor „țări nu foarte mari”. El a punctat acid: „Chiar și un singur Viktor poate să se gândească cum să-și crească burta, nu armata pentru a opri tancurile rusești să revină la Budapesta”.
Liderul ucrainean a cerut acțiune imediată împotriva „flotei fantomă” de tancuri petroliere rusești care navighează pe lângă coastele Europei. „Fiecare dintre ele este o rachetă plutitoare pentru Kremlin”, a spus președintele Ucrainei, cerând actualizarea legislației europene pentru a bloca, nu doar a reține, aceste nave.
Zelenski a subliniat că unitatea este „cel mai bun interceptor” împotriva Rusiei. El a mulțumit coaliției de națiuni care investesc direct în producția de arme pe teritoriul ucrainean, menționând „modelul danez” și sprijinul din partea Germaniei, Norvegiei și Olandei.
Referindu-se la viitorul NATO, Zelenski a calificat drept „lipsit de inteligență” faptul de a lăsa cea mai puternică armată din Europa în afara Alianței. Totuși, a lăsat decizia în mâinile liderilor occidentali, cerând doar ca aceasta să fie „decizia voastră, nu decizia lui Putin”.
Zelenski a adus în discuție și moralitatea sancțiunilor, amintind de cazul sportivului Vladislav Heraskevici, sancționat la Jocurile Olimăice de Iarnă (care se desfășoară în perioada asta la Milano) pentru o cască ce comemora victimele războiului. El a criticat logica occidentală: „Ni s-a spus că mai întâi trebuie să fie o crimă și abia apoi pedeapsa”.
Președintele Ucrainei a reiterat că cetățenii țării sale mor apărând valori comune. „Niciunul dintre oamenii noștri nu a ales să fie așa de erou”, a spus Zelenski.
În plus, a indicat și că Rusia începe să ia diplomația în serios doar atunci când simte forța, dând ca exemplu impactul loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. „Rusia aude doar forța. Cu cât suntem mai puternici, cu atât negocierile devin mai realiste”.
Întrebat despre previziunile pentru 2026, președintele Zelenski a mărturisit că principala sa preocupare este „ziua de mâine și poimâine”. Această focalizare pe supraviețuirea imediată subliniază urgența sprijinului cerut partenerilor occidentali.
El a subliniat că Ucraina va continua presiunile pentru aderarea la UE, în ciuda reticenței unor lideri de a oferi o dată clară. Zelenski a sugerat că lipsa unui angajament ferm este o invitație la sabotaj pentru Kremlin.
În viziunea sa, rolul SUA rămâne fundamental, dar nu doar ca furnizor de resurse, ci ca arhitect al unei Ucraine „mai puternice decât Rusia”. „Nu ne putem salva viețile spunând doar mulțumesc”, a explicat Zelesnki, cerând echipamente care să facă diferența pe front.
Liderul de la Kiev a avertizat și că regimul iranian nu trebuie să primească timp, deoarece „atunci când au timp, ei doar ucid”. El a legat criza din Ucraina de instabilitatea globală provocată de axa Moscova-Teheran, cerând o strategie preventivă globală.
Discursul lui Zelenski a inclus și un apel pentru o „politică de apărare europeană comună”, argumentând că nicio țară din Europa nu se poate apăra singură într-un război de o asemenea scară folosind doar resurse proprii.
Spre final, Zelenski a oferit lumii expertiza ucraineană: „Zidul nostru de drone este zidul vostru de drone. Expertiza noastră este parte a securității voastre”.
Președintele Ucrainei și-a prezentat țara nu ca pe un solicitant de ajutor, ci ca pe un pilon activ al noii arhitecturi de securitate europene.