Concluziile summitului din Alaska: Putin a câștigat timp și legitimitate, Trump a plecat cu mâna goală
Am asistat cu toții la o victorie de imagine pentru Rusia și o zi proastă pentru SUA. Trump a evitat să vorbească despre armistițiu, în timp ce Putin a dominat scena și a fixat termenii discuției.
Întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, care s-a încheiat mai repede decât anticipau diplomații și presa internațională, a marcat o victorie clară pentru liderul de la Kremlin. De la un paria izolat pe scena globală, Putin a obținut ceea ce își dorea de trei ani: revalidarea ca actor legitim la masa negocierilor, cu fanfară, alături de președintele Statelor Unite.
Pe scurt, summitul din Alaska s-a terminat mai repede decât era de așteptat. Runda de discuții în format restrâns a durat aproape trei ore, dar a fost singura componentă a summitului, căci prânzul și discuțiile în format extins nu au mai avut loc.
În plus, mult așteptata onferință de presă a fost și ea una scurtă și s-a limitat de fapt la două declarații vagi ale lui Trump și Putin, fără întrebări și răspunsuri.
Totul s-a încheiat cu promisiunea lui Trump de a discuta cu liderii NATO și cu Volodimir Zelenski și cu o referire vagă la o nouă întâlnire.
Evident, Kremlinul și propaganda rusă au început deja să prezinte întâlnirea ca dovadă că anii de încercări occidentale de a izola Rusia s-au terminat și că Moscova își recâștigă locul cuvenit la masa diplomației internaționale.
Trump, pe de altă parte, spera în schimb măcar să fixeze public cadrul unui eventual armistițiu în războiul început de Putin în Ucraina și că asta va aduce pacea în regiune și îi va consolida credibilitatea ca pacificator global demn de Premiul Nobel pentru Pace.
Trump a spus că el și Putin au convenit asupra multor puncte în cadrul întâlnirii, dar că există „probabil cel mai semnificativ” punct care trebuie încă rezolvat, fără a oferi alte detalii despre ce ar fi vorba.
Niciunul dintre cei doi nu a menționat termenul de armistițiu, deși mulți sperau ca Trump să îl convingă pe Putin să-l accepte în timpul discuțiilor.
Putin a vorbit însă despre niște acorduri, dar nu a explicat despre ce ar fi vorba: „Suntem sincer interesați să încheiem conflictul din Ucraina, dar toate cauzele de fond ale acestui conflict trebuie eliminate și toate îngrijorările Rusiei trebuie adresate”.
Putin chiar i-a propus lui Trump o locație pentru următoarea lor întâlnire, spunând „data viitoare la Moscova”, după ce președintele american a afirmat „ne revedem foarte curând”.
Ceea ce contează însă nu este ceea ce s-a spus, ci ceea ce s-a văzut. Imaginea lui Vladimir Putin stând cot la cot cu președintele SUA, la o masă a „negocierilor mari”, este în sine un câștig uriaș pentru Moscova. Putin nu a făcut nicio concesie pe fond. A repetat teza clasică a Kremlinului: Ucraina și Rusia sunt „națiuni frățești”, conflictul este o „tragedie” provocată de cauze „fundamentale” care trebuie eliminate, iar responsabilitatea pentru un armistițiu real aparține Kievului.
Mai mult, a lansat săgeți către europeni, avertizându-i să nu „torpileze progresele” dintre Washington și Moscova.
Trump dă un interviu post-summit la Fox News
Trump a dat un interviu pentru Fox News după întâlnirea cu Putin, în care a spus că el și liderul de la Kremlin au ajuns la un consens pe „multe puncte”, dar că există „una sau două chestiuni semnificative” încă nerezolvate. El nu a oferit detalii, dar a insistat că întâlnirea a mers „extraordinar de bine” și că un obiectiv central rămâne oprirea războiului din Ucraina.
Potrivit Sky News, În discuțiile cu moderaotrul Fox Sean Hannity, Trump a transmis un mesaj direct către Volodimir Zelenski: „Trebuie să faci o înțelegere”. În viziunea expusă public de Trump, Ucraina nu are aceeași putere ca Rusia, iar soluția ar fi o înțelegere negociată.
Totuși, Trump a refuzat să dezvăluie detalii ale negocierilor, afirmând doar că „s-au făcut multe progrese” și că acum depinde de Zelenski și de europeni să ducă lucrurile mai departe. cu alte cuvinte, să accepte ce au negociat.
Cea mai delicată parte a interviului a venit atunci când Trump a admis că discuțiile cu Putin au inclus posibile schimburi teritoriale și garanții de securitate pentru Ucraina, puncte asupra cărora cei doi lideri „au căzut de acord în mare parte”.
Deși a sugerat că sunt „aproape de final”, Trump a recunoscut că un acord real nu poate exista fără acceptul Kievului, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind presiunile viitoare asupra Ucrainei.
Miza geopolitică: percepții divergente
Pentru Kiev și capitalele europene, concluzia summitului este îngrijorătoare. În timp ce Ucraina se află sub presiunea maximă a războiului, cu linii de front fragile și pierderi teritoriale recente, președintele american transmite semnalul că prioritatea sa nu este sprijinul militar ferm, ci încheierea rapidă a unui „deal”. În paralel, Rusia câștigă timp, resurse și prestigiu.
În Europa, reacțiile vor fi dominate de suspiciune după această întâlnire, căci Trump pare mai degrabă să legitimeze agresiunea rusă decât să o sancționeze. Iar summitul din Alaska va fi perceput ca un moment de cotitură în care SUA doar au permis Kremlinului să reintre în joc, în timp ce Ucraina și aliații săi au fost lăsați pe margine.
Un Trump în defensivă și un Putin care a ocupat toată scena
Așa cum noteză BBC News, deși Trump a spus că „s-au făcut progrese”, el a recunoscut indirect că nu s-a ajuns la niciun acord, contrazicându-și imaginea de „dealmaker” și „pacificator”. În plus, prestația sa a fost umbrită de faptul că Putin a dominat scena conferinței, în timp ce președintele american a rămas mai degrabă în defensivă.
Pentru Putin, prezența alături de Trump i-a oferit vizibilitatea pe care și-o dorea, iar refuzul de a accepta un armistițiu demonstrează că Moscova nu își schimbă strategia. Mai mult, Putin a folosit momentul pentru a-și consolida imaginea de jucător indispensabil în arhitectura de securitate globală.
BBC mai spune că pentru Trump, întâlnirea lasă urme negative atât pe plan intern, cât și extern. El a plecat fără rezultate concrete, cu promisiuni vagi privind eventuale sancțiuni „în două-trei săptămâni”, după ce anterior avertizase cu „consecințe severe” dacă Rusia nu acceptă încetarea focului. Această inconsecvență pune sub semnul întrebării credibilitatea sa, atât în fața publicului american, cât și a aliaților europeni care urmăreau cu atenție summitul.
Ei bine, la Kiev, rezultatul este perceput cu un amestec de ușurare și îngrijorare, mai consemnează presa internațională. Ucrainenii respiră ușurați că nu s-a anunțat vreun acord care să le cedeze teritorii, dar sunt alarmați de insistența lui Putin pe tema „cauzelor fundamentale” ale conflictului, un cod care revalidează obiectivul Kremlinului de a submina însăși existența Ucrainei ca stat independent.
Mai concret spus, lipsa de consecințe după nerespectarea termenelor și amenințărilor occidentale îi dă lui Putin încrederea să continue războiul, iar summitul din Alaska riscă să fie perceput ca o nouă dovadă că Rusia are timp și spațiu să-și urmărească obiectivele.
6 concluzii trase de jurnaliștii de la New York Times
1. Niciun acord concret
După aproape trei ore de discuții, Donald Trump și Vladimir Putin au plecat din Alaska fără să anunțe un acord sau măcar zone clare de progres. Declarațiile au rămas vagi, fără detalii, iar cei doi au refuzat să răspundă la întrebările presei, lăsând impresia unei întâlniri fără rezultate tangibile.
2. Putin a marcat puncte simbolice
Chiar înainte de summit, Putin obținuse deja o victorie: revenirea pe sol american după ani de izolare. A fost primit cu onoruri și a plecat fără să facă concesii, dar cu imaginea consolidată a unui partener de dialog cu Washingtonul. În contrast, Trump a renunțat la tonul critic și și-a reafirmat relația „fantastică” cu liderul rus.
3. Trump a arătat respect față de Putin
Deși întâlnirea s-a desfășurat pe teritoriul SUA, Trump l-a lăsat pe Putin să deschidă conferința comună, iar acesta și-a expus nestingherit viziunea despre „cauzele fundamentale” ale conflictului. Trump, zâmbind, nu a intervenit și a evitat să repete cerința sa anterioară pentru un armistițiu imediat.
4. Trump și-a hrănit propriile nemulțumiri
Summitul i-a oferit lui Trump prilejul să reia atacurile împotriva investigațiilor privind legăturile sale cu Rusia din 2016, numindu-le din nou „o farsă”. Putin chiar l-a flatat confirmând teza că, dacă Trump ar fi fost la Casa Albă în 2022, războiul din Ucraina nu ar fi început, fără a explica însă de ce continuă acum.
5. Deschidere către Moscova
La finalul întâlnirii, Putin a sugerat ca următoarea rundă de negocieri să aibă loc la Moscova, iar Trump a părut încântat de idee. Nu a exclus posibilitatea unei vizite, deși a recunoscut că „va fi criticat” pentru asta. Ar fi prima vizită a unui președinte american în Rusia din 2013, ceea ce ar marca un nou pas simbolic spre normalizarea relațiilor.
6. Zelenski, pe margine
Marele absent al summitului a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a urmărit totul de la distanță. Trump a promis că îl va suna după întâlnire, dar fără a oferi garanții ferme de sprijin militar. Între timp, Ucraina rămâne prinsă într-un război devastator cu atacuri rusești continue.
