Corespodență de la Ziua Marinei. Statul român vorbește mult despre prezența sa la Marea Neagră. Dar suntem capabili să ne apărăm interesele din larg?

Relatare direct de la fața locului, de la Malul Mării, de Ziua Marinei.

Au fost azi la Constanța aproape toți oamenii importanți din statul român, de la decidenți politici, reprezentanți ai instituțiilor de forță, diplomați, personalități din mediul de business, inclusiv oameni care funcționează ca un liant între sectorul privat și stat. Și, dincolo de discursurile oficiale, în discuțiile la care am luat parte sau pe care doar le-am auzit s-a pus accent pe două teme vitale: protejarea intereselor economice ale României la Marea Neagră și nevoia de a crește serios capacitatea Forțelor Navale Române.

Sentimentul cu care plec de la Constanța și pe care l-am întâlnit în multe dintre discuțiile pe care le-am avut și azi și aseară e că România trebuie să devină mult mai prezentă, mult mai activă și mult mai capabilă militar în Marea Neagră. Adică e necesar NU DOAR să vorbim despre importanța strategică a Mării Negre, ci și să construim și instrumentele prin care această importanță poate fi apărată.

Premierul Ilie Bolojan a fost prezent și a avut un mesaj bun, viu și foarte potrivit pentru Forțele Navale Române, chiar dacă la început a fost huiduit de câțiva oameni din public adunați pe faleza Cazinoului. Unii dintre membrii Forțelor Navale prezenți la tribuna oficială chiar mi-au spus că discursul său a arătat că există o înțelegere mult mai bună, față de alți foști premieri, a rolului pe care Marina Română îl are pentru securitatea statului.

Un discurs puternic a avut și ministrul Apărării, Radu Miruță, care a ținut să sublinieze că România e provocată din ce în ce mai des la Marea Neagră de dronele rusești.

La tribuna oficială și în jurul ei s-a simțit puternic absența președintelui Nicușor Dan, poate chiar mai puternic decât la televizor sau în online. Din partea Administrației Prezidențiale, la ceremonie a fost prezent consilierul prezidențial pentru Securitate Națională, Marius Lazurca, care a transmis mesajul președintelui. Numai că, dincolo de mesajul oficial, prezența contează, mai ales într-o zi în care aproape întregul ecosistem politic, militar și economic relevant pentru Marea Neagră era acolo.

Am discutat cu oameni din interiorul Forțelor Navale Române care mi-au transmis că absența președintelui e citită de unii dintre ei ca un semnal de dezinteres față de Forțele Navale și de problemele de pe mare.

Poate că nu asta e intenția Palatului Cotroceni, dar în politică nu contează doar intenția, contează și semnalul pe care îl trimiți. Iar dacă spui că Marea Neagră e esențială pentru securitatea României, dacă vorbești despre consolidarea apărării și despre rolul strategic al Forțelor Navale, atunci Ziua Marinei e exact unul dintre momentele în care prezența comandantului forțelor armate dă o greutate simbolică și transmite un mesaj politic, chiar dacă nu direct de descurajare, și posibililor inamici care ne provoacă tot mai des. Adică Rusia lui Putin.

Mesajul transmis de președinte Nicușor Dan militarilor de pe mare a fost perceput drept unul „fals” de mulți dintre cei prezenți la tribuna oficială. Știți de ce? Nu pentru că ideile din el ar fi fost false, ci pentru că au fost slăbite chiar de absența celui care le transmitea.

Realitatea e că e greu să spui unei instituții că e fundamentală pentru securitatea țării și, în același timp, să nu fii prezent la cel mai important moment public dintr-un an al ei.

Mai concret spus, micile detalii spun uneori mai mult decât discursurile. Iar un detaliu important e și că dintre toți politicienii prezenți azi la Ziua Marinei, singurul pe care l-am văzut făcând o adevărată baie de mulțime a fost George Simion.

La Constanța a fost azi și George Simion, însoțit de o delegație de parlamentari AUR. Dintre politicienii prezenți, Simion a fost singurul pe care l-am văzut făcând o adevărată baie de mulțime. Oamenii îl aplaudau, făceau selfie-uri cu el și voiau să-i spună ce probleme au.

AUR continuă să joace politic exact acolo unde o mare parte din elita politică românească lipsește: la firul ierbii, în contact direct cu electoratul.

Simion a înțeles foarte bine importanța contactului direct cu oamenii. Președintele României, în schimb, a ales să transmită un mesaj prin consilierul său. Probabil a fost sfătuit să nu ajungă la Constanța și să umble teleleu pe faleză.

Ideea e că una dintre marile vulnerabilități ale partidelor tradiționale constă în faptul că au început să vorbească despre oameni fără să mai vorbească suficient cu oamenii.

Cele mai mari două partide, PNL și PSD, au prea puțini politicieni care să mai stea efectiv într-o mulțime, fără cordon de protecție, și să audă ce li se spune. Să le asculte frustrările și supărările oamenilor.

George Simion face asta și ocupă practic tot terenul pentru că adversarii nu vor să intre să joace. Rămân la tribuna oficială sau nici nu se deplasează la meci. Dacă ceilalți continuă să lase liber acest spațiu, nu ar trebui să fie surprinși cât de mult crește AUR la nivel de încredere populară.

Comunicarea politică, prieteni, nu înseamnă doar să explici mai bine ce ai făcut. Înseamnă să fii acolo înainte ca oamenii să ajungă să creadă că singurul politician care îi vede, îi ascultă și îi reprezintă e cel care vine să facă selfie cu ei.

Poate părea un detaliu minor. DAR NU ESTE. E practic o fotografie destul de exactă a unei probleme care va lovi direct în plin politica românească la alegerile din 2028.

Și mai e un lucru care mi-a rămas în minte foarte clar după aceste două zile petrecute la Constanța.

În ecuația de securitate a Mării Negre, Turcia A DEVENIT imposibil de ignorat. Dintre aliații NATO, Ankara are azi capacitatea navală, poziția geografică și, poate cel mai important, disponibilitatea de a fi prezentă efectiv în această mare.

Asta înseamnă că pentru România, relația cu Turcia nu mai poate fi tratată doar ca una diplomatică sau comercială și bazată doar pe principii puritane. Relația trebuie privită prin conservarea interesului național de securitate. Iar la Marea Neagră, Turcia e unul dintre aliații alături de care trebuie să construim concret securitatea următorilor ani.

Întrebarea pe care am auzit-o cel mai des aseară și azi din partea multor oficiali e dacă suntem capabili să ne protejăm efectiv interesele din Marea Neagră.

România are proiectul platformei Neptun Deep în Zona Economică Exclusivă unde NU INTERVINE NATO și unde pot pluti ușor mine și pot ajunge ușor roiuri de drone zburătoare sau din alea maritime încărcate cu explozibil. În plus, războiul declanșat de ruși în Ucraina e la câteva sute de kilometri depărtare, iar asta îi dă posibilitate Rusiei să testeze permanent limitele de reacție ale statelor NATO.

Concret, cine apără această infrastructură critică a statului român din Marea Neagră?

Nu știm, deși avem instituții cu atribuții, avem Garda de Coastă, Forțele Navale, structuri de securitate și operatori privați care au propriile obligații.

Problema e că a avea atribuții nu înseamnă automat că există și o protecție permanentă, clar organizată, a platformei Neptun Deep. Cu alte cuvinte, una e să existe instituții care pot interveni după apariția unui incident și alta este să existe un sistem permanent de supraveghere, descurajare și reacție rapidă pentru infrastructura critică a țării în Marea Neagră. Exact la acest capitol România NU E pregătită.

Indiferent cât s-ar încerca ascunderea mizeriei sub preș, adevărul e că încă nu avem, la ora la care citiți aceste rânduri, suficientă claritate publică asupra unui mecanism simplu: dacă mâine apare o amenințare reală la Neptun Deep, cine observă prima dată problema, cine decide modul în care se acționează, cine intervine și în cât timp?

Iar în caz că se întreabă unii de ce vorbesc atât de des despre Neptun Deep, ei bine, o fac pentru că acolo e unul din punctele strategice ale țării care ne-ar impulsiona economia cu câteva zeci de miliarde de euro în următorii ani. Mai exact, impactul cumulat ar fi de circa 42 de miliarde de euro în PIB și aproximativ 22 de miliarde de euro contribuții la bugetul statului, inclusiv dividende, potrivit unei analize OMV, unul din cei doi acționari ai platformei. Celălalt e statul român prin ROMGAZ. Adică vorbim practic de o medie de aproape 1,9 miliarde de euro pe an aport economic.

Mai mult, țara noastră, prin proiectul ăsta de la Neptun Deep poate ajunge cel mai mare producător de gaze naturale din UE, își poate reduce nevoia de importuri și poate avea posibilitatea să facă și exporturi regionale. Asta înseamnă, prieteni, că balanță comercială va fi mai bună, securitate energetică ne va crește și vom avea mai mult gaz disponibil pentru industrie și electricitate de larg consum.

Așa că România, prin Forțele sale Navale (și nu numai), nu mai are doar o coastă de apărat. Are în Marea Neagră de apărat interese strategice de zeci de miliarde de euro, iar acestea nu pot fi protejate doar prin comunicate, postări pe rețele sociale, strategii care sunt făcute să mimeze activitea politică față de subiect și speranța naivă că nu se va întâmpla nimic.

---