Corespondență de la München: Germania abandonează idealismul pentru realpolitik. Cancelarul german Merz spune că nu e convins de vocile care cer Europei să renunțe la SUA ca partener
Lumea post-Război Rece, definită de iluzia unei păci perpetue garantate de comerț și diplomație, a fost declarată oficial moartă la München. Într-un discurs de o rară duritate și claritate strategică, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat nu doar sfârșitul „momentului unipolar”, ci și trezirea brutală a Europei dintr-o perioadă de relaxare geopolitică.
Citându-l pe filosoful Peter Sloterdijk, Merz a avertizat că Europa tocmai s-a întors dintr-o „vacanță din istoria lumii”, fiind forțată să reintre într-o eră unde „puterea și politica marilor puteri” dictează din nou regulile jocului.
Mesajul cancelarului este o recunoaștere a eșecului ordinii liberale de a se auto-proteja fără plasă de siguranță „Această ordine mondială, așa de fragilă cum a fost ea chiar și în perioada sa de glorie, nu mai există”, a declarat Merz, subliniind că ne aflăm într-un moment de ruptură istorică.
Pentru Germania, această schimbare nu este doar o ajustare de politică externă, ci o transformare identitară profundă, care lasă în urmă decenii de ezitare militară și idealism normativ, a indicat șeful guvernului federal de la Berlin.
În radiografia sa, Merz a pomenit și de „revizionismul violent al Rusiei”, pe care îl descrie ca pe cel mai strident semnal al unei lumi care s-a schimbat iremediabil.
Războiul brutal din Ucraina este văzut nu doar ca un conflict teritorial, ci ca un atac frontal împotriva întregii ordini politice europene, marcat de „crime de război atroce”.
În viziunea cancelarului german, Rusia a încetat să mai fie un partener dificil, așa cum era considerată în era Merkel, devenind principala amenințare la adresa supraviețuirii libertății pe continent prin ambițiile imperalist-revizioniste ale lui Putin și deciziile sale criminale.
Mai mult, cancelarul german a identificat în discursul său faptul că azi China este marele arhitect al unei noi ierarhii globale. Beijingul, înzestrat cu o „răbdare strategică”, urmărește să ajungă pe picior de egalitate militară cu Statele Unite, folosind sistematic dependențele economice ale Occidentului pentru a redefini ordinea internațională în propriul avantaj.
Merz a diagnosticat corect faptul că globalizarea, care trebuia să aducă democrație, a fost transformată într-o armă de către regimurile autoritare.
Un punct crucial al discursului a fost recunoașterea declinului hegemoniei americane. „Pretenția Statelor Unite la leadership a fost contestată și, posibil, pierdută”, a afirmat cancelarul german, notând că momentul unipolar de după căderea Zidului Berlinului a trecut de mult.
Această observație nu este o critică la adresa Washingtonului, ci o constatare sobră a realității, în ideea că într-o lume multipolară, Europa nu se mai poate baza exclusiv pe „umbrela” protectoare a altora.
Mai mult, Merz a explicat că succesul autoritarismului modern vine din dorința multor societăți de a vedea un „leadership puternic”. În fața unor schimbări revoluționare și a unei globalizări care pare să fi atins limitele capacității de acțiune a statelor democratice, politica marilor puteri oferă răspunsuri „ferme și facile”.
Ăsta-i un avertisment subtil către democrațiile interne care se simt tentate de iluzia forței brute. Iar cancelarul Merz a descris noua lume ca pe un „joc periculos cu sumă nulă”, unde resursele naturale, tehnologiile și lanțurile de aprovizionare au încetat să mai fie simple mărfuri, devenind „instrumente de negociere”.
Politica de forță, prin natura sa rapidă și imprevizibilă, exploatează vulnerabilitățile celor care au crezut că interconectivitatea va aduce automat pacea, a mai spus Merz.
În ciuda acestui tablou sumbru pe care el înuși la pictat în fața audienței adunată în aula Conferinței de Securitate de la Munchen, Merz a refuzat fatalismul. „Nu suntem la mila acestei lumi; o putem modela”, a insistat el, propunând o Germanie care își protejează interesele și valorile cu „hotărâre și încredere în forțele proprii”.
Schimbare majoră de direcție a fost asumată și prin critica „surplusului normativ” al politicii germane din ultimele decenii. Merz a recunoscut cu onestitate că Germania a criticat și a mustrat încălcările ordinii internaționale, fără a se asigura că are și „mijloacele pentru a rezolva problemele”. Această prăpastie între ambiție și posibilitate este acum închisă forțat de realitatea geopolitică.
Cifra oferită de cancelar este importantă: deși PIB-ul Uniunii Europene este de aproape zece ori mai mare decât cel al Rusiei, „Europa nu este de zece ori mai puternică decât Rusia astăzi”. Această diferență între bogăție și putere militară este punctul pe care Merz vrea să îl corecteze prin „schimbarea de mentalitate”.
Mai concret spus, în era marilor puteri, libertatea nu mai este un dat gratuit, ci un bun care trebuie apărat cu sacrificii.
Cancelarul german a invocat celebrul citat al lui Radek Sikorski (actual ministru de externe al Poloniei) de acum 15 ani, confirmând că astăzi Germania acceptă responsabilitatea de a acționa: „Mă tem mai puțin de puterea germană decât de inactivitatea germană”. Cu alte cuvinte, Berlinul transmite că nu mai fuge de ideea de putere de stat și înțelege că absența acesteia poate distruge libertatea la fel de mult ca excesul ei.
Programul de acțiune prezentat de Merz este unul ambițios și structurat pe patru piloni.
Primul vizează consolidarea militară masivă, cu scopul de a face din Bundeswehr „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Sute de miliarde de euro vor fi investiți pentru a transforma Germania într-un pilon central al NATO, capabil să descurajeze imperialismul rus prin „autoafirmare europeană”.
Al doilea pilon este cel referitor la o Europă suverană, capabilă de o strategie de securitate proprie. Merz a menționat deschiderea discuțiilor cu Franța despre o „descurajare nucleară europeană”, un subiect tabu până de curând în Germania. De asemenea, el a cerut simplificarea și standardizarea industriei de apărare europene prin cei trei „S”: Standardizare, Scalare și Simplificare.
Al treila pilon se referă la relația cu Statele Unite, iar cancelarul a fost pragmatic. Deși recunoaște ruptura transatlantică creată de rețeaua MAGA și de protecționismul american manifestat de Trump, el a respins vocile care cer abandonarea parteneriatului transatlantic. „NATO este avantajul competitiv al Americii, nu doar al Europei”, a subliniat el, pledând pentru un „leadership în parteneriat”, nu pentru fantezii hegemonice.
Munich Security Conference@MunSecConfAt #MSC2026, 🇩🇪 @bundeskanzler Merz emphasizes that the advantage of NATO membership applies to both sides.
2:16 PM · Feb 13, 2026 · 494 Views2 Reposts · 10 Likes„Nu sunt convins de vocile care cer Europei să renunțe la SUA ca partener. Înțeleg îndoielile, dar aceste afirmații ignoră realitățile geopolitice dure și subestimează potențialul parteneriatului nostru. Nu este suficient să reacționăm retoric la manevrele marilor puteri; ne creăm propria agendă, pe care o implementăm cu viteză maximă. Leadership în parteneriat? Da. Fantezii hegemonice? Nu.”, a indicat Merz.
Al patrulea pilon extinde orizontul Germaniei către noi parteneriate globale cu țări precum Canada, Japonia, India, Brazilia sau Turcia. Merz propune o abordare realistă, indicând că nu este necesară o convergență totală de valori pentru a lucra împreună împotriva „legii celui mai tare”. Interesul comun pentru o ordine bazată pe reguli trebuie să fie numitorul comun al acestor noi alianțe.
Discursul cancelarului Merz a fost și un manifest pentru reziliență economică.
Într-o lume unde „politica de competitivitate este politică de securitate”, Germania își propune să își securizeze infrastructura critică și să reducă dependențele strategice, a spus șeful guvernului federal de la Berlin, sugerând că este sfârșitul epocii în care economia era privită separat de riscurile de securitate națională.
Merz a ținut să asigure aliații că o Germanie mai puternică nu înseamnă o Germanie izolată. „Niciodată Germania nu va mai acționa singură”, a promis el, subliniind că lecția istoriei a fost învățată. Puterea germană va fi întotdeauna ancorată într-o „dimensiune europeană”, acesta fiind singurul mod în care Berlinul își poate servi propriile interese pe termen lung.
Finalul discursului cancelarului german a fost o pledoarie pentru realism. Germania recunoaște că lumea în care „puterea dictează dreptatea” este un „loc întunecat” pe care l-a experimentat direct în secolul XX. Tocmai de aceea, noua cale aleasă de guvernul condus de Friedrich Merz nu este una a agresiunii, ci a unei apărări ferme, bazate pe capacitatea de a construi alianțe solide. De altfel, cancelarul chiar a spus: „cea mai mare forță a noastră rămâne capacitatea de a construi parteneriate și alianțe”.
Cu alte cuvinte, cancelarul german a vrut să înceapă această ediție a Conferinței de Securitate de la Munchen, indicând că Germania a înțeles că trebuie să facă trecerea de la o națiune care se ferea de responsabilitatea puterii, la una care înțelege că, fără putere, valorile sale democratice sunt doar simple dorințe într-o lume tot mai imprevizibilă.