Corespondență de la München: Scholz vs. JD Vance. Cancelarul german îl acuză pe vicepreședintele SUA că se amestecă în campania electorală pentru AfD

Ingerința electorală în favoarea AfD „nu este potrivită”, a indicat Olaf Scholz în râspunsul pe care i l-a dat lui JD Vance.

Deschizând a doua zi a Conferinței de Securitate de la Munchen, cancelarul german Olaf Scholz a ripostat puternic în apărarea poziției sale împotriva extremei drepte europene și germane și a declarat că țara sa nu va accepta persoane care „intervin în democrația noastră”. Mesajul său a fost un răspuns direct la discursul lui JD Vance de vineri, care i-a certat pe liderii europeni cu privire la abordarea lor față de democrație.

Colaj Foto: Munich Security Conference

Vance a declarat că mulți americani au văzut în Europa „interese înrădăcinate care se ascund în spatele unor cuvinte urâte din era sovietică, precum dezinformare, cărora pur și simplu nu le place ideea că cineva cu un punct de vedere alternativ ar putea exprima o opinie diferită sau, Doamne ferește, ar putea vota diferit sau, chiar mai rău, ar putea câștiga alegerile”. În plus, Vance a declarat la Conferința de Securitate de la Munchen că se teme că libertatea de exprimare este „în retragere” pe întregul continent european.

Scholz a ripostat, spunând că „libertatea de exprimare în Europa înseamnă că nu îi ataci pe alții în moduri care contravin legislației și legilor pe care le avem în țara noastră”. Cancelarul german a făcut aluzie la normele din Germania care restricționează discursul instigator la ură, după cum indică și The Guardian.

Olaf Scholz a precizat pe scena MSC că național-socialismul și crimele sale monstruoase au fost banalizate de AfD și că un angajament de „niciodată din nou” nu se va mai întâmpla asa ceva, așa cum a făcut Vance în timpul unei vizite la memorialul lagărului de concentrare de la Dachau, nu poate fi real dacă în același timp se oferă sprijin pentru AfD. „De aceea, nu vom accepta ca străinii să intervină în democrația noastră, în alegerile noastre și în formarea democratică a opiniei în favoarea acestui partid”, a spus Scholz. „Acest lucru nu este adecvat, mai ales între prieteni și aliați, și îl respingem ferm. Vom decide singuri ce se întâmplă cu democrația noastră”, a mai indicat cancelarul german.

Olaf Scholz a ținut să mai spună sâmbătă dimineață că: „Germania este o democrație foarte puternică și, în calitate de democrație puternică, suntem absolut clari că extrema dreaptă ar trebui să fie în afara controlului politic și a proceselor de luare a deciziilor politice și că nu va exista nicio cooperare cu ei. Respingem cu adevărat orice idee de cooperare între partide, alte partide și aceste partide de extremă dreaptă”.

Scholz a vorbit într-un moment complicat pentru Germania, care se află la doar o săptămână distanță de alegerile federale care ar putea să transforme partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania în al doilea cel mai mare partid german.

În plus, discursul său a venit într-un moment în care liderii europeni încearcă să înțeleagă noua linie dură din partea Washingtonului cu privire la chestiuni precum democrația și viitorul Ucrainei, în timp ce administrația Trump continuă să răstoarne convențiile transatlantice de ordin geopolitic stabilite după Al Doilea Război Mondial.

JD Vance a făcut referire indirect la dezbaterea din Germania cu privire la distanţarea faţă de AfD, declarând că „nu există loc pentru ziduri de protecţie”.

Tot vineri, în marja conferinţei, vicepreşedintele american s-a întâlnit cu co-lidera AfD, Alice Weidel, candidata partidului la postul de cancelar. Vance s-a întâlnit, de asemenea, cu preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, cu ministrul de externe Annalena Baerbock, cu liderul opoziţiei conservatoare Friedrich Merz şi cu ministrul de finanţe Wolfgang Schmidt în cursul dimineţii de vineri, dar nu a avut nicio întrevedere cu Scholz, echipa sa precizând, pe surse, că nu mai are rost o astfel de întâlnire, din moment ce actualul cancelar nu își va păstra funcția după alegeri.

Totuși, deși există astfel de divergențe evidente între actualul guvern federal de al Berlin și noua administrație de la Casa Albă, Germania nu este pregătită să le întoarcă spatele Statelor Unite, iar Scholz a dat asigurări că nemții vor continua să cupere echipamente militare fabricate în SUA, chiar dacă acest lucru se va întâmpla în timp ce Europa trebuie să își construiască propria industrie comună de apărare.

Cancelarul german a făcut apel la o „industrie de armament europeană puternică”, dar a adăugat că „nu renunțăm la integrarea transatlantică a industriilor noastre de apărare. Vom continua să cumpărăm noi echipamente militare americane și în viitor”.

Scholz e împotriva unei păci dictate pentru Ucraina

Cu privire la Ucraina, Scholz a reafirmat principiul conform căruia „pacea nu există” decât „dacă suveranitatea Ucrainei este asigurată”. Germania nu va sprijini „niciodată” o „pace impusă” Kievului, a ținut să transmită cancelarul german.

Acesta a fost de acord că există o nevoie „indiscutabilă” de „a continua creşterea semnificativă” a cheltuielilor de apărare peste procentul de 2% din PIB alocat în prezent de Berlin. „Fiecare procent suplimentar pe care îl cheltuim pentru apărare necesită 43 miliarde de euro în plus pe an”, a menţionat el, pledând pentru reformarea regulii „frânei bugetare” după alegerile generale pentru a exclude din acest calcul cheltuielile militare.

Friedrich Merz - viitorul cancelar german

Friedrich Merz, candidatul creștin-democraților la funcția de cancelar al Germaniei, a vorbit în discuțiile de la MSC despre aderarea Ucrainei la NATO, spunând ă „organizația a decis că Ucraina trebuie să facă parte din NATO și nu sunt de acord când oamenii spun că acest lucru este imposibil”. În ceea ce privește un posibil veto al SUA, Merz a spus: „NATO a luat deja această decizie și nu cred că o singură țară o poate schimba”.

În plus, Friedrich Merz a spus căvrea să livreze rachete de croazieră Taurus Ucrainei, dar dorește să se coordoneze mai întâi cu partenerii săi europeni.

Foto: CDU.com

Totodată, liderul CDU Friedrich Merz a criticat declarațiile făcute de vicepreședintele american JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen cu privire la presupusa „retragere” a libertății de exprimare în Europa. „Avem o opinie total diferită aici”, a declarat el pentru DW.

5 concluzii cu care trebui să rămânem din acest război al declarațiilor și acțiunilor

1. Faptul că JD Vance s-a întâlnit cu liderii AfD și a criticat deschis regulile europene privind discursul instigator la ură poate fi perceput ca o tentativă de legitimare a acestui partid în ochii publicului german. AfD este o formațiune politică controversată, acuzată de poziții extremiste și populiste, iar orice asociere cu oficiali americani de rang înalt le poate oferi credibilitate și vizibilitate suplimentară, mai ales cât mai sunt câteva zile până la alegerile federale. Așa că nu trebuie să ne ferim să spunem că ce a făcut JD Vance e o strategie clasică de influențare a opiniei publice într-o campanie electorală.

2. În diplomație, există o regulă nescrisă de a nu interveni direct sau indirect în campaniile electorale ale aliaților. Prin întâlnirea cu liderii AfD și comentariile sale critice la adresa legislației germane și europene, Vance a încălcat această cutumă veche în cadrul NATO și UE. Iar oficialii germani, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, nu greșesc când spun că ce a făcut Vance e, de fapt, o ingerință externă într-un moment electoral sensibil pentru politica germană.

3. Deși există tensiuni evidente între Berlin și Washington, Scholz adoptă o poziție pragmatică. El reafirmă angajamentul Germaniei față de integrarea transatlantică în industria de apărare și colaborarea militară cu SUA, subliniind în același timp necesitatea construirii unei industrii de apărare europene puternice. Este un echilibru delicat între menținerea alianței strategice și protejarea intereselor interne.

4. Scholz are dreptate atunci când spune că forțele politice extremiste nu trebuie să participe la procesul de luare a deciziilor politice și că nu trebuie să existe cooperare cu acestea. O astfel de poziție fermă este esențială pentru protejarea democrației oriunde în Europa, nu numai în Germania.

5. Friedrich Merz, deși reprezintă opoziția conservatoare și are o agendă politică diferită de cea a cancelarului Olaf Scholz, este puțin probabil să se alieze cu AfD sau să facă concesii partidelor de extremă dreaptă. El pare să mențină linia fermă a democrației tradiționale germane și să se distanțeze clar de retorica și agenda politică a AfD. Declarațiile viitorului cancelar german despre aderarea Ucrainei la NATO și despre livrarea de rachete de croazieră Taurus subliniază o abordare pragmatică și fermă în sprijinul Ucrainei. El nu doar că sprijină aderarea Ucrainei la NATO, dar afirmă că această decizie a fost deja luată, sugerând că are o viziune strategică pe termen lung similară cu cea a actualului guvern condus de Olaf Scholz.

Citește și: Corespondență de la München: Americanii transmit un mesaj favorabil lui Călin Georgescu

---