Corespondență de la München: Trimisul lui Trump pentru Rusia și Ucraina anunță că pacea se va face „cel mai probabil” fără Europa
Trimisul lui Trump, Keith Kellogg, spune clar: Europa nu va participa la negocierile de pace dintre SUA, Rusia și Ucraina.
Trimisul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, tocmai a declarat că Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina.
Foto: MSC
Întrebat dacă Europa va fi prezentă la aceste discuții, Kellogg a declarat că face parte din „școala realismului, iar asta nu se va întâmpla”.
„Poate suna ca zgomotul cretei pe tablă, poate deranja puțin, dar vă spun ceva care este, de fapt, foarte sincer”, a declarat pe scena MSC. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: implicați-vă în dezbatere, nu plângându-vă dacă veți fi sau nu la masa negocierilor, ci venind cu propuneri concrete, idei și creșterea cheltuielilor pentru apărare”, a mai indicat omul lui Trump.
Excluderea Europei din discuțiile de pace reprezintă o slăbire fundamentală a legăturii transatlantice, care a fost întotdeauna fundamentată pe cooperare și consultare reciprocă în probleme majore de securitate.
Kellogg a mai spus că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el.
Foto: Jana Puglierin/X
Poziția asta vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit discursul său din cadrul MSC pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri și a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană în care Ucraina să joace un rol central.
Este evident că pentru Europa această decizie a administrației Trump reprezintă o trădare strategică din partea SUA și generează sentimente de neîncredere față de Washington. Însă există și lucruri bune în tot acest context: se accelerează apelurile pentru o autonomie strategică europeană în domeniul apărării.
Iar Donald Tusk deja declară că „Europa are nevoie urgentă de propriul său plan de acțiune privind Ucraina și securitatea noastră, altfel alți actori globali vor decide cu privire la viitorul nostru și nu neapărat în conformitate cu propriul nostru interes”. Premierul polonez mai indică că acest plan trebuie pregătit acum și că nu există timp de pierdut.
Între timp, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot spune că Europa va trebui să facă alegeri și sacrificii dure pentru a face față amenințărilor cu care se confruntă și pentru a-și asigura securitatea.
Revenind la Kellogg, el a mai spus că aspectele critice sunt asigurarea că războiul din Ucraina nu va reîncepe după ce se va stabili o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. Mai mult, oficialul american a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a stabilit încă forma acestei garanții. „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni și toate opțiunile sunt pe masă”, a mai spus trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina.
Riscurile care apar la orizont
Păi excluderea Europei din negocierile de pace ntre Rusia și Ucraina elimină un aliat important al Kievului de la masa discuțiilor, lăsându-l pe Zelenski singur cu Trump și Putin în cameră. Iar cei doi ar putea să impună concesii teritoriale sau politice în numele păcii.
De la începutul războiului de agresiune al Kremlinului, Europa a jucat un rol crucial în susținerea suveranității Ucrainei și în respingerea oricăror acorduri care ar legitima anexarea ilegală a teritoriilor sale. Și fără acest sprijin, poziția Ucrainei va fi extrem de vulerbilă în negocieri, iar în cel mai rău caz, regimul de la Kiev ar putea fi forțat să accepte un armistițiu în termenii Moscovei, ceea ce ar submina complet eforturile de rezistență și ar crea un precedent periculos în relațiile internaționale.
Scurt pe doi, ca în tenis, dacă Europa nu reușește să se adapteze rapid la actuala criză, s-ar putea să fie prinsă între două lumi: o Rusia revizionistă care primește ce vrea și o Americă izolaționistă și tranzacțională care nu mai consideră că e vital să își țină aliații aproape. Pentru Ucraina, realitatea asta înseamnă o reducere a spațiului de manevră diplomatic și probabil o aruncare în zona de influență rusească prin schimbarea guvernului de la Kiev, iar pentru NATO înseamnă o criză existențială, care pare că începe la München.