Electoralismul și democrația falsificată: lecțiile greșite ale lui Vance

Alegerile libere și corecte sunt doar o parte din democrație. Însă Vance și alți adepți ai electoralismului uită că acestea trebuie să aibă loc în cadrul unui set complex de drepturi fundamentale.

Vance e o Lasconi cu barbă. Și el, la fel ca ea, reduce democrația la electoralism. Ba mai mult, el reduce democrația la unimpeded electoralism. Electoralismul e o formă de dictatură a majorității. Unimpeded electoralism e același lucru, dar pe steroizi: nu contează cine e ales, poate să fie și cu bani și logistică din străinătate - dacă e ales, el/ea conduce și ceilalți se supun.

Foto: Munich Security Conference

Totul se reduce la procesul tehnic de votare. Dacă el e respectat, e democrație. Orice altceva e irelevant.

Electoralismul reduce democrația la dreptul de vot la fel cum libertarianismul reduce totul la dreptul de proprietate. E un reducționism barbar, mincinos și periculos.

Democrația înseamnă recunoașterea și garantarea unui set larg de drepturi, cunoscute sub numele de drepturi ale omului, printre care dreptul de vot e doar unul. Alegerile sunt libere și corecte doar atunci când se desfășoară în cadrul definit de toate aceste drepturi.

Lista asta de drepturi e în continuă creștere: mereu apar drepturi emergente, care treptat ajung să fie recunoscute ca drepturi ale omului. De-asta și vorbim de generații de drepturi.

(Doar libertarienii nu cred asta. Ei cred, cum am zis, că nu există decât dreptul de proprietate și că totul trebuie interpretat exclusiv ca un set de relații contractuale. Dar libertarienii sunt frații electoraliștilor și ai tuturor celorlalți reducționiști care există pe lumea asta).

Pot înțelege că uneori poate fi mai greu să ții pasul cu lista asta de drepturi în continuă creștere. Pot înțelege și că, din lista asta de drepturi, unele ți se pot părea bizare, sau mai greu de înțeles, sau mai nu știu cum. În consecință, pot să nu-ți placă.

Dar, odată ales sau numit într-o funcție publică, ce-ți place sau nu-ți place devine irelevant. Obligația ta e să te asiguri că toate sunt respectate. În niciun caz nu poți ca, pe baza preferințelor tale, să tai din listă.

Când cenzurezi lista de drepturi fiindcă nu le suporți tu pe toate, ieși din zona democrației.

Și cu asta ajung și la faimoasa problemă a libertății de exprimare. Ascultându-l pe Vance, dacă nu erai atent la ce spune, ți se părea că-l auzi pe John Stuart Mill.

Doar că, într-o democrație, nu ai dreptul să-ți folosești libertatea de exprimare pentru a milita pentru suprimarea unor drepturi și libertăți. Repet: când faci asta, ieși din zona democrației.

Am văzut circulând pe-aici un așa-zis paradox al toleranței. Îmi pare rău, dar un astfel de paradox nu există. Karl Popper, autorul lui, n-a fost în cea mai bună formă când l-a inventat. A fost doar un intelectual care a vrut să facă pe deșteptul.

E legitim din punct de vedere democratic să critici modul de exercitare a unui drept. Pentru că există foarte multe drepturi și libertăți, și se poate întâmpla ca, în diferite contexte, ele să intre în conflict unele cu altele. De-asta se și spune că îți poți folosi unul sau mai multe drepturi într-o manieră abuzivă - și de-asta toate listele de drepturi ale omului interzic explicit abuzul de drept.

Dar nu e niciodată legitim dpdv democratic să ceri anularea unui drept. Persoanele care cer asta pot fi în mod legitim cenzurate. Pe scurt, nu există niciun paradox al toleranței. Lucrurile sunt simple și clare.

Iar dacă nu e legitim să ceri anularea unui drept sau a unor drepturi, partidele care cer așa ceva nu pot fi tratate ca legitime într-o democrație. Și orice sprijin pe care l-ar primi din afara țării pentru a le ajuta să-și crească popularitatea poate fi în mod legitim interpretat ca intervenție străină ostilă/malignă și tratat ca atare.

Așa încât mi se pare halucinant să vezi cum un electoralist care militează fățiș în favoarea eliminării unor drepturi și care, de când e vicepreședinte, acționează direct pentru abolirea lor, vine în Europa și pretinde că dă lecții de democrație cu un tupeu de gherțoi care se crede puternic.

Autor invitat: Sorin Cucerai - analist politic

Foto: Facebook.com