Germania la răscruce de vânturi: motorul economic al Europei își caută direcția
Nemții ies azi la urne pentru a-și alege viitorul parlament federal, care va desemna viitorul guvern, iar miza este importantă nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga Europă.
Alegerile de duminică pentru Bundestagul (parlamentul federal unicameral al Germaniei) au loc într-un context politic tensionat, marcat de scăderea sprijinului pentru principalele partide și de creșterea în popularitate a formațiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), susținută de o partea din administrația Trump (Elon Musk și JD Vance). Creștin-democrații lui Friedrich Merz (CDU) sunt favoriți să obțină cele mai multe voturi, însă sondajele arată că nicio formațiune nu va reuși să formeze o majoritate clară, iar acest lucru ar putea complica și întinde pe mai multe luni negocierile pentru formare unei coaliții guvernamentale.
Foto: Ilustrație by Andreas Gora & Noah Wedel/IMAGO via Frankfurter Rundschau
Alegerile de duminică sunt vitale pentru viitoarul Germaniei, iar ele au loc într-un moment în care motorul economic al Europei se confruntă cu provocări economice și strategice majore.
Europa încearcă să își definească viitorul în contextul unei posibile reorientări a politicii externe a SUA sub Donald Trump, iar în acest sens, Merz a ținut să arate în ultimele săptămâni că el vrea ca Germania trebuie să își asume un rol de lider în Europa, indiferent de poziția Statelor Unite.
Ultimele sondaje înainte de ziua de vot arătau că CDU/CSU se plasau undeva la 29-30%, în timp ce AfD era undeva între 20-21%. Partidul cancelarului Olaf Scholz a plecat în ziua votului cu perspectiva de a obține în jur de scăzut la 15%.
Foto: The Guardian.com
Problemele-cheie din campania pentru aceste alegeri federale, pe care le-am observat și eu în discuțiile de la Conferința de Securitate de la Munchen, sunt imigrația și redresarea economică.
Prima temă vine în urma faptului că Germania a fost afectată de o serie de atacuri violente, în care au murit sau au fost răniți oameni, ceea ce a amplificat presiunea asupra partidelor tradiționale de a înăspri politica de imigrație.
Cea de-a doua temă vine ca urmare a faptului că economia germană a suferit din cauza costurilor ridicate ale energiei și a concurenței chineze. Aceste aspecte au alimentat sprijinul pentru AfD, însă nicio formațiune mainstream nu este dispusă să colaboreze cu acest partid în formarea noului guvern.
Friedrich Merz este principalul favorit la funcția de cancelar. El a promis măsuri dure privind imigrația, reducerea taxelor și stimularea economiei. Numai că a provocat controverse prin încercarea de a colabora indirect cu AfD în parlament.
Olaf Scholz, în funcție de peste trei ani și cu șanse reduse să rămână cancelar și după aceste alegeri, propune măsuri economice precum crearea unui „fond Germania” pentru investiții și creșterea salariului minim.
Principalele formațiuni politice din aceste alegeri vin cu programe contrastante.
CDU, condus de Friedrich Merz, propune: reducerea taxelor, înăsprirea regulilor de imigrație și sprijinirea Ucrainei.
AfD, formațiunea de extremă-dreapta, promovează: o politică radicală anti-imigrație, ieşirea Germaniei din UE, părăsirea zonei euro şi revenirea la marca germană, încetarea politicilor de combatere a schimbărilor climatice şi anularea sancţiunilor impuse Rusiei pentru a fi reluate importurile de gaz rusesc.
SPD-ul lui Scholz dorește: să sprijine familiile cu venituri mici, să reducă TVA-ul la alimente și să creeze un fond de 100 de miliarde de euro pentru infrastructură, având însă o abordare mai precaută în privința sprijinului pentru Ucraina.
Verzii pledează: pentru o taxă pe averile mari, creșterea salariului minim și accelerarea tranziției la energia regenerabilă.
O coaliție inevitabilă
La prima vedere, pare inevitabilă o viitoare coaliție din trei partide (CDU și SPD + Partidul Verzilor). Prin urmare, discuţiile privind coaliţia ar putea dura mai mult, lăsându-l pe Scholz într-un rol interimar, dar incapabil să ia decizii majore privind viitorul celei mai mari economii europene.
Iar această situaţie sugerează că următoarea coaliţie ar putea fi la fel de incoerentă şi dificil de guvernat ca şi alianţa tripartită condusă de Scholz, care s-a prăbuşit în noiembrie anul trecut, după doar trei ani la putere.
Cu toate acestea, tonul campaniei s-a atenuat în ultima săptămână, a indicat Reuters, semn că partidele pregătesc calea pentru discuţii. Întrebat într-o dezbatere televizată dacă s-ar urca în barca vâslaşului pasionat Scholz, Merz a răspuns „Da”. De asemenea, Scholz a afirmat că ar lua un avion condus de pilotul amator Merz. „Presupun că nu degeaba i s-a dat permisul de pilot”, a argumentat cancelarul. Momentul de aparentă camaraderie a ascuns însă tensiunile care au izbucnit între cei doi lideri în ultimele săptămâni cu privire la politica de imigraţie şi, în special, cu privire la decizia lui Merz de a încerca să impună limitări legislative asupra migraţiei cu sprijinul AfD.
Foto: Profimedia Images
Oricine va deveni cancelar va trebui să facă față unei economii afectate de costurile ridicate ale energiei și ale forței de muncă, de o birocrație sufocantă, de o infrastructură destrămată și de o economie care s-a contractat timp de doi ani consecutivi pentru prima dată în ultimele decenii, după cum indică The Guardian.
În plus, încetinirea comerțului cu partenerul comercial China a dat o lovitură exporturilor germane, un punct forte tradițional, în timp ce industria auto cheie a întârziat să dezvolte vehicule electrice atractive (EV) și se confruntă acum cu amenințarea tarifelor americane sub Donald Trump.
Așa că optimiștii spun că votul ar putea oferi Germaniei o șansă vitală la investiții, modernizare și reînnoire, în timp ce pesimiștii spun că problemele sunt atât de structurale și așteptările atât de mari, încât coaliția de mijloc care va apărea probabil este sortită să dezamăgească.
Votul
La votul de duminică sunt aşteptaţi, între orele locale 08:00 şi 18:00 (9.00 - 19.00, orele României), toţi germanii cu vârsta de peste 18 ani - în jur de 60 de milioane de oameni.
Alegerile pentru Bundestag au loc, de obicei, la fiecare patru ani, iar cele din această duminică trebuiau să aibă loc pe 28 septembrie 2025, dar au fost organizate anticipat din cauza căderii guvernului Scholz.
Foto: https://www.bundestag.de/en
Persoanele peste 18 ani au dreptul la două voturi:
Unul este pentru alegerea directă a membrilor Bundestagului în 299 de circumscripţii electorale.
Al doilea este pentru a alege un partid politic într-unul dintre cele 16 landuri în care locuiesc.
Orice partid care obţine 5% din acest al doilea vot are dreptul să intre în Bundestag, iar apoi îşi alege deputaţii pe listele de stat.
Regulile de vot complexe care au făcut ca parlamentul precedent să aibă 733 de locuri au fost acum elimnate, iar asta face ca următorul Bundestag al Germaniei să aibă un total de doar 630 de locuri. Cu toate acestea, una dintre vechile reguli va rămâne în vigoare. Orice partid care nu reuşeşte să obţină 5% din voturi poate totuşi să intre, dacă câştigă în trei din cele 299 de circumscripţii.
Extremiștii
Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, este primul candidat al AfD pentru funcţia de cancelar de la crearea partidului în 2013. Aceasta s-a bucurat de sprijinul lui Elon Musk şi a fost recompensată cu o întâlnire cu vicepreşedintele american JD Vance în timpul vizitei acestuia la Conferința de Securitate de la München.
Deși conduce un partid naționalist, ea își împarte timpul între Berlin și Elveția, unde locuiește împreună cu partenera sa de origine srilankeză, Sarah Bossard, și cei doi fii ai lor.
Foto: Kay Nietfeld / DPA / Profimedia Images
Weidel are puţine şanse de a ajunge cancelar, dar a devenit populară în rândul tinerilor alegători pe TikTok, iar partidul său şi-a fixat ca obiectiv o perioadă de patru ani pentru a obţine puterea, scrie Sky News.
Elon Musk a declarat că Weidel, care a lucrat în trecut ca analistă de investiții la Goldman Sachs, nu poate fi o extremistă de dreapta deoarece „are un partener de acelaşi sex din Sri Lanka”. Numai că Alice Weidel a susţinut expulzarea în masă a imigranţilor, adoptând termenul extrem de controversat de „remigraţie” - pe care îl defineşte ca fiind expulzarea infractorilor şi a imigranţilor „ilegali”.
De asemenea, ea doreşte să pună capăt sancţiunilor împotriva Rusiei, să repare gazoductele Nord Stream distruse şi să dărâme turbinele eoliene, pe care le numeşte „morile de vânt ale ruşinii”, chiar dacă acestea furnizează în prezent un sfert din energia electrică a Germaniei, după cum indică BBC News.
Susţinătorii partidului au încurajat-o cu sloganul Alice für Deutschland (Alice pentru Germania), care sună similar cu un slogan nazist interzis, Alles für Deutschland (Totul pentru Germania).
Foto: CNN
Potrivit unei analize HotNews, AfD și-a dublat sprijinul față de ultimele alegeri, menținând un scor constant de aproximativ 20% în ultimul an. Iar creșterea sa se datorează în mare parte nemulțumirilor legate de migrație și atacurilor comise de migranți, dar și problemelor economice resimțite mai ales în estul Germaniei.
Deși toate partidele au exclus orice colaborare cu AfD din cauza pozițiilor sale eurosceptice, pro-ruse și a elementelor extremiste, partidul nu mai este stigmatizat la fel ca în trecut, iar alegătorii săi sunt tot mai vocali. În același timp, Germania, alături de România, a devenit ținta criticilor administrației Trump, care și-a manifestat deschis sprijinul pentru AfD. Ei bine, strategia asta a SUA sub Trump de a diviza Europa nu a avut succes în trecut, însă există temeri că, în contextul actual, forțele eurosceptice din interiorul UE ar putea deveni mai influente și ar putea distruge unitatea europeană din interior.
AfD folosește inteligența artificială pentru a câștiga voturi
Politico Europe relatează despre faptul că partidul de extremă dreaptă AfD a utilizat intensiv în ultimele săptămâni inteligența artificială pentru a influența votul oamenilor, generând știri false și „influenceri” digitali care promovează partidul.
Un exemplu notoriu este Larissa Wagner, un personaj fictiv creat prin AI, care are conturi pe toate rețelele sociale și interacționează cu mii de oameni. Deși nu este clar cine o controlează, contul ei susține că influencerii virtuali sunt „viitorul”.
Această tactică este parte a unei campanii mai ample de manipulare digitală, ce include postări automate și conținut generat de AI pentru a atrage votanți tineri și nemulțumiți.
O analiză Sky News, care a inclus cercetarea unor experții în securitate cibernetică, indică că aceștia au identificat aproape 900 de postări create de rețele asociate cu Rusia, precum „Doppelgänger” și „Storm-1516”, care au fost active și la alegerile din SUA. Acestea distribuie imagini, meme și videoclipuri deepfake menite să submineze încrederea în politicieni pro-europeni și să promoveze mesaje naționaliste. În unele cazuri, chiar conturile oficiale ale AfD au folosit conținut generat prin AI pentru a amplifica propaganda, se mai arată în analiză, care indică că aceste tehnici includ și falsificarea știrilor de televiziune, unde „martori” fictivi fac acuzații grave împotriva unor figuri politice.
Ei bine, campaniile de dezinformare sunt, conform experților, coordonate de rețeaua de propagandă a Kremlinului și urmăresc obiective strategice, precum oprirea sprijinului Germaniei pentru Ucraina și reluarea importurilor de gaz rusesc.
Politicienii AfD joacă un rol activ în răspândirea acestor narative, care se împart în două categorii: pe de o parte, atacuri asupra migranților, descriindu-i ca infractori periculoși, și, pe de altă parte, promovarea unei imagini idealizate a valorilor tradiționale germane.
Deși impactul acestor metode asupra alegerilor germani este greu de cuantificat, ele au arătat în campanie o vulnerabilitate majoră a democrației germane în fața manipulării digitale orchestrate de forțe externe.
Ar putea Germania post-electorală să stabilizeze o Europă panicată?
O mare provocare pentru Germania post-electorală este fractura transatlantică și incertitudinea privind sprijinul SUA pentru Ucraina, indică o analiză Reuters. Merz a subliniat că, în lipsa unui angajament clar al Washingtonului, Europa trebuie să se pregătească să își asume singură apărarea.
Iar pentru asta, Germania a crescut semnificativ cheltuielile în domeniul apărării, fiind acum al patrulea cel mai mare investitor militar din lume. Totuși, aliații săi europeni au criticat ritmul lent al Berlinului în sprijinirea Ucrainei, mai ales refuzul lui Scholz de a trimite rachete Taurus. Merz a promis că va livra aceste arme și va coordona un răspuns european consolidat pentru a sprijini războiul de rezistență al Kievului împotriva agresiunii lui Putin, dar rămâne de văzut cât de mult sprijin intern va primi pentru o astfel de inițiativă din partea viitorilor parteneri de coaliție.
Foto: Michael Probst/The AP Photo
Oricum, fără îndoială mesajele din partea administrației Trump, livrate prin vicepreședintele SUA și Elon Musk, au fost percepute ca o amenințare la adresa stabilității europene. JD Vance a criticat vehement politica europeană, în special „cordonul sanitar” stabilit împotriva AfD. Însă Merz s-a ținut tare pe poziții și a încercat să rămână diplomatic la MSC, dar în dezbaterile televizate a adoptat o poziție mai fermă, declarând că Germania nu va accepta ca SUA să dicteze cu cine trebuie să colaboreze.
„Nu-l voi lăsa pe vicepreşedintele SUA să-mi spună cu cine trebuie să vorbesc aici, în Germania. Am acceptat rezultatele alegerilor americane din 8 noiembrie anul trecut şi mă aştept ca guvernul american să facă acelaşi lucru în schimb”, a declarat Merz.
Reuters mai spune că Germania post-electorală se află la o răscruce: poate deveni forța stabilizatoare a Europei sau poate fi prinsă într-o criză internă și geopolitică profundă. Și totul depinde de capacitatea lui Merz de a forma o coaliție stabilă și de a naviga între presiunile interne și cele externe. Iar pe termen lung, Germania trebuie să decidă dacă își asumă un rol mai puternic în apărarea europeană sau dacă se va confrunta cu o divizare internă și cu o influență externă tot mai mare din partea SUA și a Rusiei.
Separat, bordul editorial al The Guardian scrie că alegerile din Germania reprezintă o șansă de resetare pentru o nouă eră și un moment crucial pentru direcția viitoare a Europei, în contextul nesiguranței privind viitorul relațiilor transatlantice.
Spre deosebire de Scholz, Merz ar putea juca un rol mai activ pe scena europeană, ceea ce este esențial într-un moment în care UE trebuie să ia decizii cruciale privind sprijinul pentru Ucraina și cheltuielile de apărare. Friedrich Merz este așteptat să adopte o poziție mai fermă față de Rusia și să susțină un plan o Europă mai autonomă în materie de securitate. Însă problemele din plan intern îi vor testa capacitatea de a juca pe plan extern, iar ascensiunea AfD este îngrijorătoare, deoarece marchează o schimbare profundă în peisajul politic german, fiind susținută tot mai mult de tinerii sub 35 de ani.
Din timpul pandemiei și până în prezent, aproape un sfert de milion de locuri de muncă din sectorul manufacturier au fost pierdute în Germania, într-o țară care s-a mândrit mereu cu statutul său de motor industrial al Europei, mai scrie The Guardian, care amintește și că reticența istorică a Germaniei de a împrumuta bani pentru investiții – consacrată constituțional prin frâna datoriei din 2008 – a devenit un obstacol, împiedicând încercările lui Scholz de a reacționa. Prin urmare, într-o Europă care devine tot mai izolată pe scena globală, Germania trebuie să asigure stabilitate și să găsească soluții economice viabile.
„Glonțul de argint” care ar putea decide soarta alegerilor din Germania
Germania este obișnuită să își conducă economia cu frâna trasă. Încă de la criza financiară din 2008, Berlinul a încercat să-și consolideze reputația de capitală mondială a disciplinei fiscale, având o aversiune aproape religioasă față de datorii și o mândrie puternică în ceea ce privește sănătatea finanțelor guvernamentale, scriu jurnaliștii economici Richard Partington și Phillip Inman.
Foto: VOLKER HARTMANN/AFP via Getty Images
Conform unei reguli cunoscute sub numele de „frâna datoriilor” – introdusă în 2009 de Angela Merkel pentru a demonstra angajamentul Germaniei de a-și echilibra bugetul după criza bancară – guvernul federal este obligat să limiteze împrumuturile anuale la 0,35% din PIB. Dar după alegerile de weekendul acesta, este posibil ca această restricție constituțională să fie relaxată pentru a reporni cea mai mare economie a Europei printr-o infuzie de capital bazată pe datorii și pentru a face loc unor cheltuieli mai mari pentru apărare.
După doi ani consecutivi de recesiune și un sector industrial aflat sub presiune, Germania are nevoie de investiții semnificative pentru a stimula creșterea economică și a face față competiției globale, iar frâna datoriilor pare tot mai greu de susținut, mai notează The Guardian.
Friedrich Merz a promis inițial că va menține această regulă, dar a semnalat recent o posibilă relaxare a ei, pe fondul recunoașterii problemelor economice tot mai acute. Deși CDU propune în principal reduceri de taxe și limitarea cheltuielilor publice pentru a stimula economia, SPD și Verzii insistă asupra unor reforme fiscale și a unor investiții strategice finanțate prin împrumuturi. În acest context, chiar și Angela Merkel, care a introdus frâna datoriilor, a cerut acum eliminarea ei, subliniind schimbarea de perspectivă în rândul liderilor politici.
Pentru a evita încălcarea frânei datoriilor, noul guvern german ar putea recurge la soluții alternative, cum ar fi vehicule financiare speciale sau emiterea de obligațiuni europene pentru apărare. De asemenea, există discuții privind modificarea Pactului de Stabilitate și Creștere al UE pentru a permite statelor membre mai multă flexibilitate fiscală.
Totuși, reformarea frânei datoriilor necesită o majoritate de două treimi în Bundestag, ceea ce înseamnă că viitorul său depinde de negocierile post-electorale. Iar într-un peisaj politic fragmentat post-alegeri, cu un CDU dominant, dar fără o majoritate clară, discuțiile privind relaxarea regulii ar putea dura luni de zile și ar putea bloca formarea viitoarei coaliții. Însă Richard Partington și Phillip Inman spun că indiferent de configurația guvernamentală la care se va ajunge după aceste alegeri, presiunea economică (internă) și cea geopolitică (externă) vor forța guvernul federal de la Berlin și pe viitorul cancelar să adopte măsuri mai flexibile în ceea ce privește datoria publică.
Ce să mai citești azi pe același subiect:
Friedrich Merz vrea să conducă Europa pe plan economic. viitor cancelar al Germaniei dorește să refacă legăturile cu Franța, să încheie un acord de liber schimb cu Donald Trump și să devină mai dur cu China și Rusia.
Visul coaliției lui Merz se bazează pe implozia rivalilor politici mai mici.
Stânga germană revine din morți. Considerat odinioară un partid în declin total, Die Linke sfidează așteptările cu o renaștere determinată de tineri.
Tot ce trebuie să știi despre AfD, partidul de extremă dreapta din Germania,
Merz va trebui să conducă un front european unit alături de Marcon cu privire la orice viitor acord de pace negociat (de Trump) între Rusia și Ucraina.
Un tren prin Germania: puterea Europei iese de pe șine?
Eseu fotografic cu ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD