Imaginea unei declarații de unitate într-o Europă marcată de tensiuni interne

patru lideri europeni au mers împreună la Kiev pentru a transmite un mesaj de solidaritate și pentru a căuta o poziție comună în fața unui Occident divizat și a unei Rusii tot mai agresive.

Poza asta e despre Europa de azi și faptul că ea are viitor.

Foto: Donald Tusk/X

Polonia are un lider puternic, care e ca un scut pentru europeni împotriva răului rusesc. Franța are un lider vizionar și care, deși hulit de mulți, coordonează terenul de joc. Marea Britanie are un lider prin care transmite că s-a întors în Europa și își pune la bătaie resursele, iar Germania are un nou lider care vrea să transmită zilele astea că nemții rămân o forță care nu-i va lăsa la greu pe europeni.

Altfel, Keir Starmer, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk au sosit sâmbătă la Kiev într-o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina, în contextul avertismentelor Statelor Unite privind posibile atacuri aeriene majore în zilele următoare din partea Kremlinului.

Vizita vine imediat după parada militară organizată de Vladimir Putin la Moscova cu ocazia Zilei Victoriei și marchează un moment important în eforturile diplomatice ale Europei de a obține un armistițiu temporar în conflictul ruso-ucrainean.

Cei patru lideri europeni s-au întâlnit vineri seara în orașul polonez Rzeszow, de unde au plecat spre Kiev cu trenul. Sâmbătă dimineață au ajuns în gara capitalei Ucrainei, unde îi așteptau Volodimir Zelenski și soția sa. Au mers apoi toți în Piața Maidan, unde au ținut un moment de reculegere în memoria victimelor războiului, după cum indică presa europeană.

Ulterior, delegația s-a reunit pentru discuții și pentru a transmite un mesaj clar de susținere a Ucrainei și a apelului pentru un armistițiu de 30 de zile între Rusia și Ucraina, propus de administrația Trump și acceptat de partea ucraineană.

Ei bine, în timp ce Kievul s-a declarat pregătit să pună în aplicare armistițiul, Kremlinul a refuzat să accepte propunerea, cerând în schimb oprirea sprijinului militar occidental pentru Ucraina. DAR asta e o condiție considerată inacceptabilă de majoritatea statelor europene.

În paralel, Rusia declarase unilateral un armistițiu de trei zile începând cu 8 mai, care însă nu a fost respectat pe linia frontului, deși bombardamentele aeriene au fost reduse temporar.

BBC notează că vizita celor patru lideri europeni la Kiev este și o ocazie pentru consolidarea unei poziții europene comune în raport cu administrația Trump, care a fost până acum ezitantă și mai dură față de Kiev decât față de Moscova.

Totuși, semnale recente, inclusiv întâlnirea pozitivă între Trump și Zelenski la Vatican, la funeraliile Papei Francisc, și declarațiile lui JD Vance, potrivit cărora Rusia a cerut la negocieri teritorii pe care nu le-a cucerit, sugerează o posibilă schimbare de atitudine a Washingtonului. Dar să nu ne facem iluzii până nu vedem fapte concrete.

Pe de altă parte, în timp ce liderii europeni au ajuns la Kiev pentru a sprijini Ucraina și a cere un armistițiu, Rusia a organizat propriile manifestări diplomatice zilele acestea cu ocazia Zilei Victoriei.

La parada de pe Piața Roșie au participat, potrivit Moscovei, 27 de lideri internaționali, însă prezența președintelui Chinei, Xi Jinping, a fost cea mai notabilă. Televiziunea de stat rusă a prezentat relațiile dintre Rusia și China ca fiind la cel mai înalt nivel din istorie, unite împotriva „Occidentului colectiv”.

Putin și Xi au avut două runde de discuții oficiale înaintea paradei și o conversație informală despre războiul din Ucraina, potrivit presei chineze. Printre alți lideri prezenți la Moscova s-au numărat președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, liderul Venezuelei, Nicolas Maduro, și președintele Serbiei, Aleksandar Vučić.

Iar surpriza din Europa a fost premierul Slovaciei, Robert Fico, care a fost singurul reprezentant al unui stat membru al UE care a participat la eveniment, ceea ce a provocat iritare în rândul altor lideri europeni. Pe lângă el, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a criticat dur sprijinul UE pentru Ucraina, declarând chiar vineri, de Ziua Europei, că este „o cauză sortită eșecului”.

Între toate astea, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că a destructurat o rețea de spionaj maghiară care acționa pe teritoriul ucrainean, având drept scop colectarea de informații militare sensibile în vestul țării. Doi veterani ucraineni au fost arestați, iar unul dintre aceștia, originar dintr-un oraș cu majoritate maghiară, ar fi fost recrutat încă din 2021 ca agent latent, fiind „activat” în 2024 pentru a transmite date despre apărarea regională și percepțiile locale. SBU afirmă că spionajul ar fi fost coordonat de un ofițer activ al serviciilor secrete maghiare și că activitatea rețelei viza identificarea vulnerabilităților Ucrainei în eventualitatea unei incursiuni militare viitoare. Oare cine ar fi profitat de aceste informații? Evident că Putin.

Guvernul ungar a respins ferm acuzațiile, ministrul de externe Péter Szijjártó catalogându-le drept „propagandă” și anunțând expulzarea a doi diplomați ucraineni acuzați de spionaj. Ei bine, incidentul tensionează și mai mult relațiile deja fragile dintre cele două țări vecine, pe fondul pozițiilor ambigue ale premierului Viktor Orbán față de Rusia și al disputelor persistente privind drepturile lingvistice ale minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia.

Deși oficial Budapesta nu a exprimat intenții teritoriale, presa rusă și unele cercuri extremiste maghiare speculează ideea unei eventuale împărțiri a vestului Ucrainei. Iar în unele sate cu majoritate maghiară de la graniță, ceasurile sunt setate pe ora Budapestei, scrie The Guardian, și cel mai popular canal de televiziune este M1, controlat de guvernul maghiar, care critică adesea dur autoritățile ucrainene și repetă extrem de tare discursul propagandei ruse. Rezultatul: mulți localnici spun că se simt mai apropiați de Budapesta decât de Kiev.

Ținând cont de tot acest context complicat și care arată foarte clar că există divizări în ceea ce privește percepția europeană față de Ucraina, imaginea cu cei patru lideri europeni care au mers împreună la Kiev pentru a transmite un mesaj de sprijin pentru Ucraina arată nu doar o întâlnire diplomatică de criză, ci o fotografie de familie a unei Europe care își caută unitatea și rolul într-un context geopolitic extrem de tensionat.

---