Știrea săptămânii
Google a lansat Gemini 4 Argon, iar cursa modelelor de top nu mai e în doi
Marți, 13 octombrie, Google a lansat public Gemini 4 Argon, modelul cu care spune că s-a întors în vârful cursei. Cu o zi înainte, Meta lansase Muse Wonder, primul său model de clasă frontier. În ultimele luni, discuția despre cele mai bune modele s-a purtat mai ales între OpenAI și Anthropic. Săptămâna asta, în aceeași cursă au intrat serios și ceilalți doi giganți.
Ce aduce Argon. Google a lansat modelul pentru abonații Google AI Pro și Ultra, în aplicația Gemini și în AI Mode din Search, iar dezvoltatorii și firmele îl pot folosi prin API. Compania spune că Argon „lucrează mai mult și mai insistent” la probleme complexe de știință, programare și sarcini de agent, adică poate duce singur o sarcină lungă de la cap la coadă. Prin API costă 2 dolari pe milion de tokeni la intrare și 10 la ieșire, până pe 30 noiembrie, după care prețul se dublează.
Ce îl face diferit. Artificial Analysis, firma independentă care trece toate modelele prin aceleași teste, l-a plasat la egalitate cu GPT-6 Astra, vârful OpenAI, pe indexul său de inteligență. Diferența apare la un test de cunoștințe cu întrebări grele. Din 100 de întrebări, GPT-6 Astra răspunde corect la 63, iar Argon doar la 50. Dar când nu știe răspunsul, GPT-6 Astra inventează unul în aproximativ jumătate din cazuri, pe când Argon o face doar în 15% și în rest recunoaște că nu știe. Socotit pe tot testul, asta înseamnă cam 19 răspunsuri greșite date cu încredere la GPT-6 Astra, față de 7-8 la Argon. Pentru cine folosește AI-ul la documente, contracte sau cifre, un model care spune „nu sunt sigur” poate valora mai mult decât unul care știe mai multe, dar ghicește când nu știe.
Meta intră în joc. Luni, 12 octombrie, Meta a lansat Muse Wonder și Muse Wonder Full, construite pentru agenți: țin minte contextul despre utilizator de la o conversație la alta și cer confirmare înainte de acțiunile importante. Potrivit Meta, varianta Full se clasează pe indexul Artificial Analysis imediat sub Claude Opus 5.5, deși comparația e făcută chiar de Meta. Deocamdată, modelul e disponibil prin API, la 4 dolari pe milion de tokeni la intrare și 20 la ieșire. Mai e disponibil în Muse Code, abonamentul de programare al Meta. În aplicația Muse ajunge „în curând”, întâi la abonați.
Pâlnia lui Karpathy. În aceeași săptămână, Andrej Karpathy, unul dintre fondatorii OpenAI, a descris o ruptură tot mai mare în felul în care vedem AI-ul. Aproximativ 6 miliarde de oameni aproape că nu l-au folosit. Între 1 și 2 miliarde îl folosesc ocazional, în varianta gratuită, ca pe un Google mai bun. Cam 20 de milioane de profesioniști, mai ales programatori, văd cum agenții termină în câteva ore proiecte care le luau săptămâni. Iar în vârf, circa 5.000 de oameni din laboratoare lucrează cu sisteme pe care publicul nu le-a văzut încă. Concluzia lui Karpathy: cu cât problema dată AI-ului e mai mare și mai grea, cu atât se vede mai bine ce poate face.
Ce contează pentru noi: nu mai există „cel mai bun model”, ci cel mai bun model pentru o anumită sarcină. Cu patru companii în vârf, prețurile scad și lansările vin mai des, dar clasamentele generale spun tot mai puțin. Un model e mai prudent, altul e mai bun la programare, altul ține minte mai mult. Testul care contează e cel pe sarcinile proprii: aceleași două-trei cereri din munca de zi cu zi, date mai multor modele, spun mai mult decât orice clasament.
Ce s-a mai întâmplat
Facebook a lansat „Your algorithm”, un spațiu în care îi spui în cuvintele tale ce vrei să vezi mai mult sau mai puțin în Feed și Reels. Un model de limbaj interpretează ce scrii, iar recomandările se schimbă chiar în aceeași sesiune. Pentru creatori, asta înseamnă că oamenii pot exclude explicit tipuri întregi de conținut, nu doar postări.
Google a adăugat în Circle to Search verificarea mesajelor suspecte pe Android: ții apăsat pe butonul Home, încercuiești SMS-ul și primești o analiză dacă pare țeapă, plus ce să faci mai departe. E genul de funcție pe care merită să o arăți părinților.
OpenAI a actualizat extensia ChatGPT pentru Chrome: în modul Chat citește taburile deschise și răspunde folosind informații din toate, iar în modul Work poate completa formulare, trimite mesaje și descărca fișiere. Pentru că lucrează în conturile în care ești deja logat, acțiunile lui au consecințe reale.
404 Media a arătat cum funcționează reclamele din ChatGPT, după ce a cumpărat chiar el spații publicitare: advertiserii pot ținti utilizatorii după subiectul conversațiilor și după liste încărcate de emailuri sau numere de telefon. Pentru marketeri, e un canal nou cu audiențe personalizate; pentru utilizatori, un motiv să-și amintească faptul că ChatGPT are acum reclame.
xAI a lansat Grok Voice 3.0, un model pentru agenți vocali care răspunde în sub o secundă. La Starlink, din cele circa 20.000 de apeluri zilnice la suport, aproximativ 70% sunt rezolvate fără niciun om, iar prin API costă 0,08 dolari pe minut.
Character.AI a intrat în procedură de faliment, ca să-și vândă activele sub supravegherea instanței. Aplicația merge deocamdată normal, dar dacă până la începutul lui decembrie nu apare un cumpărător, va fi închisă. Cine are conversații de păstrat le poate exporta.
Censys a publicat un raport care arată că infrastructura AI expusă public pe internet a crescut cu 63% în nouă luni. La n8n, una dintre cele mai folosite aplicații de automatizare, 76% dintre instalările a căror versiune a putut fi identificată au cel puțin o vulnerabilitate critică. Dacă ai n8n pe serverul tău, actualizează-l.
Ce am mai testat
OpenScreen
Dacă faci tutoriale sau demo-uri de produs, știi diferența dintre o simplă înregistrare de ecran și una care arată profesionist, cu zoom pe click-uri și cursorul mărit. Aplicațiile care fac asta costă de regulă bani. Eu am dat acum mai bine de un an 65 de euro, plată unică, pe FocuSee. OpenScreen face exact aceleași lucruri, gratuit.
Înregistrezi ecranul, iar aplicația face singură zoom acolo unde dai click. Cursorul e salvat separat de imagine, așa că îi schimbi mărimea și stilul după înregistrare. Partea de AI sunt subtitrările: le face Whisper, un model de recunoaștere vocală care rulează direct pe calculatorul tău, fără să trimită nimic în cloud. Le poți corecta înainte de export. Are și cameră web cu fundal blurat, rame de dispozitiv, zone pe care le poți blura ca să ascunzi date sensibile și export în MP4 până la rezoluția originală sau în GIF. E open source, merge pe Windows, macOS și Linux și nu pune watermark.
Verdict: o alternativă serioasă la aplicațiile cu bani, de tipul Screen Studio sau FocuSee. Înainte să plătești pentru una dintre ele, încearc-o pe asta.
Preț: gratuit, fără abonament și fără funcții plătite.
Promptul productiv al săptămânii
BUSINESS ȘI STRATEGIE
Când e util: Când ai scris un contract, un buget, o ofertă sau o strategie și vrei să afli ce poate merge prost înainte să afle altcineva. Dacă ceri doar „ce părere ai?”, modelul tinde să te laude. Dacă ceri „găsește problemele”, îți dă o listă lungă în care riscurile reale se pierd printre cele imaginare. Promptul de mai jos îl pune în rolul unui consultant exigent, plătit să găsească problemele, dar care trebuie să le ordoneze după cât de mult contează.
Promptul:
Ești un consultant exigent, plătit să găsească problemele. Mai jos ai [UN CONTRACT / UN BUGET / O STRATEGIE], scris pentru [CINE ÎL VA CITI ȘI CE VREAU SĂ OBȚIN]. Găsește ce poate merge prost.
1. Listează cel mult 7 probleme, ordonate după probabilitate înmulțită cu cost.
2. Pentru fiecare, spune ce ar trebui să fie adevărat ca să conteze și cât de probabil e asta în situația mea reală: [DESCRIE PE SCURT CONTEXTUL].
3. Separă defectele reale de riscurile ipotetice și semnalează ce m-ai sfătui să ignor.
4. Nu propune încă rescrieri.
[LIPEȘTE MATERIALUL]
De ce funcționează: Limita de șapte probleme și ordonarea după probabilitate și cost forțează modelul să aleagă, nu să înșire tot ce îi trece prin minte. Întrebarea „ce ar trebui să fie adevărat ca să conteze” separă riscurile care chiar te privesc de cele care sună doar alarmant. Iar interdicția de a rescrie te lasă să decizi tu ce schimbi, în loc să primești direct o versiune nouă, cu alte probleme.
Sfat: Rulează promptul într-un alt model decât cel care te-a ajutat să scrii materialul. Un model își găsește mai greu propriile greșeli, iar o a doua opinie de la ChatGPT, Claude sau Gemini prinde lucruri pe care primul le-a trecut cu vederea.
Promptul creativ al săptămânii
Când e util: Când vrei o ilustrație caldă, cu personaje care par cusute de mână din petice de material, fetru și fire de lână, ca în animațiile stop-motion. Cusăturile se văd, formele sunt ușor strâmbe, iar totul arată ca o jucărie lucrată cu migală. Merge pentru avatare, postări, felicitări sau coperți.
Cum funcționează: Copiezi promptul de mai jos în ChatGPT sau în Gemini și înlocuiești [SUBIECT] cu ce vrei să apară în scenă, de exemplu „o vulpe care merge pe bicicletă cu un coș de flori” sau „un astronaut așezat pe o semilună”. Atât ai de completat. Eu l-am testat în ChatGPT cu subiectul „un bărbat la laptop, fondatorul unei comunități de AI”, iar rezultatul e mai jos.
Promptul:
O scenă stop-motion cu o sculptură jucăușă care înfățișează [SUBIECT], lucrată manual din petice de material textil suprapuse, fetru, fire de lână și țesături cusute, așezată pe un element de decor făcut tot de mână, potrivit cu subiectul. Cusături și broderii vizibile, texturi moi aproape palpabile, forme ușor imperfecte, proporții jucăușe, design de personaj fermecător în stil de artă populară, decor în miniatură lucrat de mână, atmosferă caldă de animație stop-motion.
Sfat: Dacă vrei un personaj care seamănă cu tine, încarcă și o poză cu fața ta și adaugă la final „personajul seamănă cu persoana din fotografia atașată”. Iar dacă rezultatul iese prea neted, ca un desen animat obișnuit, cere „mai multe cusături la vedere și texturi de lână mai pronunțate”.
Această rubrică este scrisă de Claudiu Mihai Ciobanu, specialist în AI Generativ, formator autorizat ANC, cu certificări de la MIT Professional Education, Google și Microsoft, fondator al comunității MentorAI. Selecția știrilor, verificarea surselor și direcția editorială îi aparțin, iar redactarea este făcută împreună cu Claude, asistentul AI de la Anthropic.
