Mesaj direct către Moscova: România are cadrul legal să intervină în Republica Moldova în caz de agresiune
Șeful Armatei Române, Gheorghiță Vlad, spune că România ar putea ajuta Republica Moldova în cazul în care ar fi atacată de Rusia lui Putin.
România ar putea ajuta Republica Moldova în cazul în care ar fi atacată convenționat de armata rusă. S-ar putea face acest lucru în baza legii prin care statul român, în caz de conflict, trebuie să asigure asistență cetățenilor români aflați în afara granițelor naționale și care sunt puși în pericol, a declarat într-un interviu la Euronews România, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad.
E cea mai fermă poziționare oficială de până acum privind legătura strategică dintre România și Republica Moldova. Și faptul că nu vine din partea unui politician, ci a celui mai înalt ofițer militar român, e și un mesaj direct către Moscova: România, oricât de mult ar fi subestimată de Kremlin, nu va rămâne pasivă dacă securitatea cetățenilor săi este amenințată peste Prut.
Și cred că trebuie să ne uităm și la context: Republica Moldova are un număr mare de cetățeni români (inclusiv în conducerea politică de la Chișinău), iar apropierea Chișinăului de Europa datorită Maiei Sandu a transformat țara într-un obiectiv strategic pentru NATO în ceea ce privește flancul de Est al Alianței. De aceea s-a văzut în ultima perioadă cât de mare a fost sprijinul Bucureștiului și al celor mai importanți lideri ai UE pentru Moldova.
Iar cine s-a uitat cu atenție la ce se întâmplă peste Prut a putut observa că în ultimii doi ani, mai ales, Rusia lui Putin a intensificat presiunile hibride asupra Moldovei prin atacuri cibernetice, campanii de dezinformare ample cu țintire directă pentru schimbarea percepției îninte de alegeri, tentative de destabilizare politică prin tot felul de marionete, dar și incursiuni cu drone sau rachete care au traversat teritoriul moldovean în drum spre Ucraina sau chiar au căzut pe teritoriul vecinilor de peste Prut.
Unii vor spune că prin declarația asta, generalul Gheorghiță Vlad indică faptul că NATO ar putea intra direct în conflict cu Rusia. Doar că nuanțele sunt importante. Mesajul are și o dimensiune politică subtilă: în timp ce Republica Moldova nu este membră NATO și nu beneficiază de garanțiile Articolului 5, existența unei baze legale interne prin care România poate interveni oferă un nivel suplimentar de DESCURAJARE pentru Kremlin.
Este, într-un fel, o formă de „umbrela românească” complementară umbrelei euroatlantice, menită să transmită că orice acțiune agresivă împotriva Moldovei NU SE VA PETRECE într-un vid strategic și că țara noastră își rezervă dreptul de a acționa, inclusiv militar, în sprijinul propriilor cetățeni.
Declarația generalului Vlad e fundamentală pentru contextul regional, pentru că nu schimbă doar nuanțele discursului de securitate din Europa de Est, ci marchează o etapă nouă: România nu mai vorbește doar despre sprijin diplomatic și economic pentru Chișinău, ci sugerează clar că este pregătită să-și apere cetățenii și interesele vitale inclusiv prin mijloace de forță, dacă situația o va impune.
Acum mingea e în terenul politicionilor, al președintelui Nicușor Dan, al ministrului Apărării Ionuț Moșteanu și al premierului Ilie Bolojan. Aceștia trebuie să transmită același mesaj tocmai pentru a consolida această poziție de descurajare pe care a expus-o șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad.
Și ca să fim acoperiți, că poate unii nu cred, există și cadru legal:
În primul rând, Constituția României, care stabilește, la art 17, că „cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român”. Acest principiu constituțional reprezintă piatra de temelie a oricărei acțiuni a statului în sprijinul cetățenilor săi din afara granițelor.
În al doilea rând avem legea apărării naționale a României (Legea nr. 45/1994, republicată). Această lege, deși nu conține prevederi explicite privind intervenția militară pentru protecția cetățenilor în afara teritoriului național, stabilește că apărarea națională are ca scop „garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a țării, precum și a securității cetățenilor săi”. Acest obiectiv poate fi interpretat ca incluzând și protecția cetățenilor în situații de criză majoră în străinătate.
În al treilea rând avem și legea privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (Legea nr. 121/2011). Acest act normativ reglementează condițiile în care forțele armate ale României pot acționa în exterior. Legea prevede participarea la diverse tipuri de misiuni, inclusiv de răspuns la crize și de asistență umanitară. O situație de conflict armat în Republica Moldova, care ar pune în pericol viața și securitatea unui număr mare de cetățeni români, ar putea fi încadrată în categoria situațiilor de criză care să justifice o intervenție, cu respectarea procedurilor legale interne (decizia Președintelui, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și încuviințarea Parlamentului) și a normelor de drept internațional.
În al patrulea rând avem Strategia Națională de Apărare a Țării. Acest document urmează să fie actualizt de Administrația Prezidențială până la finalul anului, dar pe ce avem acum se definesc amenințările, riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale și se stabilește direcțiile de acțiune. Oricum ar arăta noua formă a strategiei, protejarea cetățenilor români din străinătate, în special în zone de instabilitate, reprezintă un obiectiv constant al acestor strategii.
Ce trebuie cu toții să înțelegem e că o eventuală intervenție a României în Republica Moldova ar fi o decizie politică și strategică de o complexitate majoră, care ar trebui să ia în considerare o multitudine de factori, inclusiv statutul de membru al NATO al României și implicațiile internaționale ale unei astfel de acțiuni.
Prin urmare, declarația generalului Gheorghiță Vlad trebuie înțeleasă mai ales ca un mesaj de DESCURAJARE la adresa oricărei agresiuni ruse și ca o reafirmare a angajamentului ferm al României față de securitatea și stabilitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi.
