Iei salariul, plătești facturile, rata sau chiria, faci cumpărăturile. Ai vrea să mai rămână și pentru economii, un concediu sau ceva ce-ți dorești.
„Ca să câștigi mai mult, trebuie să muncești mai mult”. Doar că tu muncești deja opt ore pe zi. Mai trebuie un job ca să-ți ajungă banii?
Problema e la tine, la firma care te plătește sau la economia în care lucrăm? De aici pornim: de la presiunea de a câștiga mai mult și de la cât depinde, de fapt, de noi. Cu AI-ul în peisaj, se schimbă și discuția despre ce merită să învățăm.
Povestea săptămânii
În podcastul „Friendly Fire” cu Vlad Petreanu și Moise Guran, CEO-ul BCR, Sergiu Manea, a spus ceva ce mi-a rămas în minte: pentru venituri mai mari, trebuie fie „să ne creștem competențele”, fie „să muncim mai mult, fizic vorbind”, inclusiv în afara jobului de bază.
Mi-a plăcut că a spus-o direct. Dar m-am gândit și cum sună asta pentru cineva care ajunge deja obosit acasă, iar banii tot nu-i ajung. În Franța, fostul premier Édouard Philippe și candidat la prezidențialele din 2027, a împins aceeași idee în dezbaterea publică: mai multă muncă pentru venituri mai mari, cu taxe și contribuții reduse pentru orele suplimentare.
Două declarații, aceeași întrebare: cât din venitul nostru putem rezolva prin efort propriu și cât depinde de firma și economia în care lucrăm?
„Muncești deja. De ce nu se simte?”
Față de 2020, salariile au crescut, în medie, mai mult decât prețurile. În 2023 și 2024 ne-am permis mai multe, dar în 2025 scumpirile au luat-o înaintea salariilor. Cele mai recente date din 2026 arată că puterea de cumpărare continuă să scadă față de anul trecut. Vorbim însă despre medii. Dacă salariul tău a rămas pe loc, iar cumpărăturile te costă mai mult, creșterile pe care le-au primit alții nu-ți plătesc ție facturile.
Într-un sondaj eJobs din septembrie, patru din zece angajatori spuneau că nu au putut crește salariile în 2026, iar alți trei din zece au dat măriri doar celor cu rezultate de top. Tu încerci să ții pasul cu prețurile, firma încearcă să țină cheltuielile în frâu. Și atunci începi să te întrebi dacă mai poți conta pe salariul de aici sau trebuie să cauți bani (și) în altă parte.
„Mai iau un job?”
Peste jumătate de milion de români au două sau mai multe contracte de muncă active. Un proiect suplimentar sau un al doilea job poate rezolva o cheltuială mare, un avans sau o perioadă mai grea. Dar dacă devine soluția permanentă pentru cheltuielile obișnuite, ai mutat problema din bani în timp. Ziua are tot 24 de ore. Nu poți adăuga ore la nesfârșit. Dacă ai nevoie permanent de două joburi pentru cheltuielile obișnuite, merită să cauți și o variantă mai bine plătită pentru munca de bază.
„Cum câștig mai bine în aceleași opt ore?”
Mai întâi întreabă-te cât valorează o oră din munca ta. Discuția nu mai este doar despre cât muncești, ci despre câtă valoare poate produce munca ta într-o oră și cât din acea valoare poate ajunge în salariu.
Începe cu ce știi deja și vezi cât plătesc alte firme pentru experiența și responsabilitățile tale. Poate ai motive să ceri o mărire sau să schimbi angajatorul. Dacă posturile mai bine plătite cer ceva ce încă nu știi, ai un motiv concret să înveți. Uită-te întâi la anunțuri, apoi la cursuri.
Pregătirea ta este însă doar o parte din răspuns. Importante sunt și investițiile. Economistul Tim Harford, editorialist la Financial Times, explică mecanismul printr-un exemplu simplu: poți fi un mecanic foarte bun, dar contează dacă atelierul îți pune la dispoziție un aparat de diagnosticare potrivit sau te lasă să te descurci. Competența ta contează. Dar contează și echipamentele, organizarea și comenzile firmei.
Cum faci ca ora ta să valoreze mai mult?
O parte ține de tine: să vezi cât plătește piața pentru experiența ta, să negociezi, să schimbi angajatorul sau să înveți o competență pentru care există cerere. Ideea nu este să aduni cursuri, ci să pornești de la joburile mai bine plătite și să vezi ce îți lipsește pentru a ajunge la ele.
AI-ul este doar un exemplu. Un studiu PwC din 2025 a găsit un avantaj salarial mediu de 56% pentru posturile care cer competențe AI, comparativ cu roluri similare care nu le cer. Nu este promisiunea unei măriri, dar arată că există angajatori dispuși să plătească aceste competențe.
Să muncim mai mult? Uneori, mai multă muncă poate fi răspunsul rapid la o factură. Pe termen lung, întrebarea mai importantă este alta: cum facem ca aceleași opt ore să valoreze mai mult?
De ce salariul mediu din statistică pare mai mare decât ceea ce vezi în jur? Pentru că, în realitate, 7 din 10 angajați din România câștigă sub media oficială. Explicația: câțiva oameni cu venituri foarte mari ridică media pentru toată lumea.
Cifra care contează:
−1,2%
Cu atât a scăzut productivitatea pe oră lucrată în România în trimestrul II din 2026, față de aceeași perioadă din 2025. A fost cea mai mare scădere din UE, unde media a crescut cu 0,8%, potrivit Eurostat. Mai simplu, economia a produs mai puțină valoare pentru fiecare oră lucrată.
De ce contează: productivitatea nu înseamnă să muncești mai repede sau mai multe ore. Înseamnă câtă valoare produce economia într-o oră de muncă. Pe termen lung, salariile pot crește mai ușor atunci când oamenii lucrează cu echipamente, tehnologie și procese care îi ajută să producă mai mult sau mai bine.
Ce nu vezi în titluri
Educația micșorează mult decalajul salarial, dar nu îl șterge
În România, femeile și bărbații cu facultate au venituri medii mai apropiate decât în multe dintre țările din grafic: diferența este de 5,8%. În Germania depășește 22%, iar în Ungaria ajunge la 29%.
Asta nu înseamnă că fiecare femeie cu facultate din România este plătită aproape la fel ca un coleg bărbat. OCDE compară veniturile medii ale femeilor și bărbaților cu același nivel de școală, care lucrează cu normă întreagă tot anul. Ei pot avea meserii diferite, pot lucra în domenii diferite sau pot ocupa funcții diferite.
La cei fără liceu sau o calificare echivalentă, imaginea se schimbă. În România, femeile din acest grup câștigă în medie cu 15,6% mai puțin decât bărbații. Aici decalajul este aproape de trei ori mai mare decât între cei cu studii superioare.
Trei lucruri care merită atenția ta
1. CriptoMania în România
Aproape 15% dintre români, adică aproape 3 milioane de oameni, investesc în cripto, potrivit ASF. Este o cifră uluitoare. Numărul lor e de nouă ori mai mare decât al celor care investesc la bursă.
De ce contează: Cripto e, de departe, cel mai mare fenomen de investiții din România, dar care funcționează fără nicio regulă clară. Suntem singurul stat din Uniunea Europeană care încă nu și-a desemnat o autoritate națională responsabilă de supravegherea acestui sector.
2. Mai puține colete ieftine
În august, în România au ajuns aproximativ 695.000 de colete sub 150 de euro din afara UE, față de peste 2,5 milioane în martie. O scădere de 72%. Declinul se vedea încă din aprilie, dar reducerea s-a accentuat după introducerea taxei vamale europene, în iulie.
De ce contează: UE taxează coletele ieftine din afara Uniunii pentru a reduce avantajul lor față de comercianții europeni. Cu taxele și transportul incluse, o comandă „ieftină” din China poate ajunge să coste mai mult decât același produs cumpărat din România sau din altă țară UE.
3. Seniorii sunt privilegiați. Unde mai învață juniorii?
Firmele care adoptă AI-ul angajează mai mulți oameni, dar cu o preferință clară: vor aproape exclusiv seniori, arată un studiu. Începătorii nu sunt dați afară, dar ajung să reprezinte o parte mai mică din echipe.
De ce contează: pentru absolvenți sau cei care schimbă meseria, apare aceeași problemă: firmele cer experiență, dar cineva trebuie să le ofere și primul job în care să o acumuleze.
Cine câștigă / Cine pierde
Câștigătorul săptămânii: Paramount Skydance
Paramount Skydance a finalizat achiziția Warner Bros. Discovery, într-o tranzacție de 110 miliarde de dolari, una dintre cele mai mari din istoria industriei media. Sub aceeași umbrelă ajung studiouri de film, televiziuni și platforme precum HBO Max și Paramount+.
De ce contează: Compania câștigă un catalog uriaș și mai multă putere la Hollywood. Pentru noi, rămâne de văzut dacă asta înseamnă filme și seriale mai bune sau doar abonamente mai scumpe.
Pierzătorul săptămânii: industria auto din România
Dacia pune pauză. Chinezii câștigă teren.
Comenzile mai puține pentru Duster și Bigster au dus la oprirea producției la Mioveni, timp de două zile. Problemele se transmit și la furnizori: la Horse România, care produce motoare și cutii de viteze, două secții au oprit lucrul trei zile în septembrie.
De ce contează: mărcile chinezești și-au mărit de peste patru ori cota de piață în România. Iar România și Polonia sunt printre țările din regiune cele mai expuse concurenței chineze, potrivit Băncii Mondiale: vindem în străinătate multe dintre aceleași tipuri de produse.
EconoMitul ediției
„Inteligența artificială ne fură joburile”
Pe bune?
Unele joburi vor dispărea, altele vor apărea. World Economic Forum estimează 92 de milioane de locuri de muncă pierdute și 170 de milioane create până în 2030. Cifrele includ mai multe schimbări din economie, nu doar AI-ul. Iar un post nou nu îl ajută automat pe cel rămas fără serviciu: poate cere altă pregătire sau poate fi în altă țară.
Pentru firme, AI-ul poate însemna timp și bani economisiți. Pentru tine, poate prelua o parte din sarcini, dar poate schimba și ce trebuie să știi ca să rămâi căutat. Nu trebuie să te faci programator ca să începi. Poți testa AI-ul pe un document public, o idee sau o sarcină repetitivă. Vezi dacă rezultatul e corect și dacă, după verificări, chiar ai câștigat timp.
Gândul cu care rămâi
Când banii nu ajung, ne gândim ce am mai putea face: un curs, un proiect în plus, câteva ore de muncă seara. Uneori chiar asta ajută. Dar nu fiecare problemă salarială se rezolvă prin și mai mult efort. Uneori limita este competența; alteori, angajatorul, investiția sau tehnologia. Întrebarea utilă nu este doar „cât mai pot munci?”, ci „ce ar face ca munca pe care o fac deja să valoreze mai mult?”
Ne reîntâlnim peste o săptămână. Mai multe explicații simple, fără jargon, găsești în seria PE BUNE de pe Instagram, Facebook și TikTok.
