Noua direcție a Germaniei sub Friedrich Merz: reforme economice, o Europă mai independentă de SUA și o poziție fermă față de Rusia și China

Merz a avertizat Europa că Statele Unite sunt acum „indiferente ” față de continent și a declarat că prima sa prioritate ar fi ca națiunile europene să reducă dependența de americani.

Feb 24, 2025

Așa cum indicau sondajele, alegerile generale din Germania s-au sfâșrit cu o victorie clară pentru alianța de centru-dreapta CDU/CSU, condusă de Friedrich Merz, dar fără o majoritate absolută, ceea ce înseamnă că urmează negocieri lungi pentru formarea unui guvern. Partidul de extremă dreapta AfD a obținut un rezultat surprinzător, dubându-și scorul de la ultimele alegeri și situându-se pe locul doi (20,8%), însă Merz a exclus o alianță cu acesta, considerând că ar fi „vânzarea sufletului” partidului său.

Foto: Volker Hartmann/AFP/Getty Images

Posibile scenarii de guvernare includ o coaliție cu social-democrații (SPD) sau o variantă mai complexă alături de SPD și Verzi. De asemenea, rezultatul neașteptat al partidului de extremă stânga Die Linke, care a obținut 8,7% din voturi, complică și mai mult calculele politice.

Foto: The Guardian

În ceea ce privește politica internă, Merz și-a concentrat campania pe limitarea imigrației, promițând măsuri stricte, precum restricționarea reunificărilor familiale pentru solicitanții de azil și eliminarea posibilității dublei cetățenii pentru non-europeni. Totodată, viitorul concelar dorește să revitalizeze economia prin reducerea birocrației, scăderea taxelor și reformarea legislației fiscale, în special a „frânei datoriilor”, care a dus la prăbușirea guvernului anterior.

Merz, în vârstă de 69 de ani, le-a promis susținătorilor că Germania va fi prezentă iarăși în Europa și va fi guvernată din nou „în mod fiabil”.

Ce înseamnă victoria lui Friedrich Merz pentru Europa

Prioritățile lui Merz includ o politică de apărare mai independentă față de SUA, o abordare mai fermă față de China și Rusia și un sprijin economic mai puternic pentru industrie, după cum indică o analiză Politico. Pe plan militar, viitorul cancelar al Germaniei a subliniat necesitatea ca Europa să își consolideze capacitățile de apărare independent de NATO, sugerând o cooperare nucleară între Germania, Franța și Marea Britanie. De asemenea, el vrea să elimine blocajul impus de Scholz privind livrarea rachetelor Taurus către Ucraina și să crească investițiile în industria de apărare.

În domeniul energetic, Merz susține o tranziție către surse regenerabile, dar este mai deschis față de energia nucleară decât predecesorul său, ceea ce ar putea influența politica europeană în acest sector. În plus, el vrea să revizuiască reglementările de mediu pentru a sprijini economia, punând accentul pe creșterea economică în detrimentul unor măsuri stricte privind schimbările climatice.

Pe plan economic, liderul CDU va avea o poziție mai dură față de China, criticând dependența Germaniei de această piață și încurajând relansarea axei franco-germane pentru a stimula comerțul european. În același timp, el își propune să reducă birocrația și să creeze un mediu mai favorabil pentru inovare și digitalizare.

Merz va avea o influență majoră asupra politicilor bancare și financiare europene, mai scrie Politico, sprijinind o mai mare integrare a piețelor și o utilizare mai flexibilă a fondurilor UE pentru apărare. Pe plan social, el dorește să revină asupra decriminalizării canabisului și să promoveze măsuri de digitalizare a sistemului de sănătate.

În agricultură, se aliniază poziției PPE din Parlamentul European, sprijinind fermierii și cerând politici mai prietenoase pentru sectorul agricol. În transport și mobilitate, el vrea o restructurare a Deutsche Bahn și o abordare mai pragmatică a tranziției către vehicule electrice. Per ansamblu, mandatul lui Merz va aduce o schimbare semnificativă în politica germană, cu un accent pe apărare, industrie și relații internaționale mai independente, scrie presa europeană.

Foto: Ian Bremmer/X

Apărare: Friedrich Merz consideră că trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu mai respecte necondiţionat angajamentul de apărare reciprocă al NATO și vrea să consolideze securitatea Europei.
Energie: Friedrich Merz consideră că o poziţie mai blândă a guvernului de la Berlin în ceea ce priveşte energia nucleară ar putea ajuta ţările pro-atomice să convingă Bruxelles-ul să trateze energia atomică mai asemănător cu energiile regenerabile.
Climă: Friedrich Merz a promis că va pune creşterea economică mai presus de orice alte preocupări şi a lansat un apel la retragerea mai multor reglementări ecologice ale UE.
Sustenabilitate: Friedrich Merz doreşte să amâne principalele norme de raportare a durabilităţii companiilor pentru a stimula industria germană aflată în dificultate.
Mobilitate: Friedrich Merz va adopta o poziţie mai dură faţă de China şi a transmis clar producătorilor de automobile că nu ar trebui să vină în genunchi la el dacă investiţiile lor în Asia vor eşua.
Comerț: Friedrich Merz vrea să fie depășită disputa privind Mercosur și vrea să relanseze vechile prietenii cu alţi lideri ai UE în timp ce adoptă o poziţie mai fermă faţă de Rusia şi China.
Agricultură: Friedrich Merz are în vedere ca niciun agricultor să nu mai trebuiască să protesteze cu tractorul în faţa Porţii Brandenburg. CDU a declarat că va reintroduce scutirea fiscală pentru motorină şi va lua măsuri mai ample pentru a consolida securitatea planificării pentru agricultori.
Sistemul bancar central: Poziţia de cancelar a lui Merz va marca revenirea opoziţiei conservatoare faţă de intervenţia asupra celebrei măsuri de limitare a datoriilor Germaniei.
Servicii financiare: Merz deţine cheia pentru creşterea semnificativă a capacităţilor de apărare ale Europei în anii următori. Există multe idei mai puţin controversate pe masă, cum ar fi exceptarea apărării de la normele UE privind cheltuielile sau creşterea fondurilor militare în noul buget multianual al UE, care va intra în vigoare în 2028. Însă susţinătorii datoriei comune afirmă că niciuna dintre acestea nu va fi suficientă pentru a face faţă, de una singură, dimensiunii provocării.
Concurență: Giganţii industriali ai Germaniei se clatină şi pierd locuri de muncă. Merz va trebui să acţioneze. El e un fan al proiectelor transfrontaliere finanţate de stat, cunoscute sub numele de Proiecte importante de interes european comun, afirmând că doreşte să utilizeze astfel de instrumente „cât mai eficient posibil în Germania.
Tehnologie: Merz consideră transformarea digitală drept cheia relansării industriale a Germaniei şi doreşte să transforme ţara în liderul european în domeniul tehnologiei. Planul său este de a aloca 3,5 % din produsul intern brut pentru cercetare şi dezvoltare până în 2030, cu un accent special pe spaţiu, calcul cuantic, inteligenţă artificială şi tehnologii cloud.
Securitate cibernetică: Partidul său CDU vrea o schimbare radicală de direcţie în ceea ce priveşte politica de protecţie a datelor, încurajând norme mai „pragmatice” care să permită utilizarea datelor pentru inovare şi creştere, precum şi pentru aplicarea legii.
Sănătate: Merz a sugerat că oricine îşi stochează datele într-un dosar electronic al pacientului ar putea primi o reducere la contribuţiile de asigurări de sănătate. În plus, victoria lui Merz reprezintă o lovitură pentru consumatorii de canabis din Germania, după ce liderul CDU s-a angajat să anuleze decriminalizarea parţială a drogului de anul trecut. El dă vina pe noile politici, care permit adulţilor să deţină până la 25 de grame de canabis în public şi să cultive trei plante pe gospodărie, pentru o creştere a criminalităţii legate de droguri.

Friedrich Merz semnalează o schimbare seismică în relațiile transatlantice

Viitorul cancelar al Germaniei a transmis un mesaj clar despre schimbarea direcției geopolitice a Europei, criticând indiferența administrației Trump față de soarta continentului, după cum notează și BBC News. Într-o declarație fără precedent, Merz a pus sub semnul întrebării viitorul NATO și a cerut Europei să își consolideze urgent apărarea.

Această atitudine este o schimbare radicală, având în vedere că Merz a fost întotdeauna un susținător fervent al relației transatlantice. Ei bine, reacția sa reflectă realitatea tot mai evidentă că Europa nu mai poate conta pe protecția necondiționată a SUA, o situație fără precedent în ultimii 80 de ani, după cum mai amintesc jurnaliștii britanici.

„Prioritatea absolută va fi să consolidăm Europa cât mai repede posibil, astfel încât, pas cu pas, să putem obține cu adevărat independența față de SUA”, a indicat Merz, exprimându-și surprinderea că trebuie să rostească astfel de cuvinte. El a ținut să mai precizeze că SUA nu se mai preocupă de soarta UE și că „nu este clar dacă vom mai vorbi de NATO în forma actuală până la summitul nato din iunie”.

Cu alte cuvinte, Merz a sugerat că summitul NATO care se va desfășura anul ăsta la Haga ar putea fi unul decisiv, fie pentru o reformare profundă a Alianței, fie pentru o schimbare radicală a strategiei de apărare a Europei.

Scurt pe doi, mesajul lui Merz vine după ce Trump a tensionat relațiile cu Europa și Ucraina, deschizând unilateral negocieri de pace cu Vladimir Putin și sugerând că prezența trupelor americane pe continent ar putea fi redusă.

Politico relatează că în fața acestui context de securitate incert, viitorul cancelar al Germaniei a propus o cooperare nucleară între Franța, Marea Britanie și Germania pentru a înlocui „umbrela nucleară” americană care a protejat Europa și a descurajat eventuale atacuri ale Rusiei până acum.

Deși Trump l-a felicitat vag pentru victoria sa electorală de duminică, Merz pare deja hotărât să rupă vechea dependență a Europei de SUA și să îndrepte continentul european spre o autonomie strategică fără precedent în istoria deceniilor de după Al Doilea Război Mondial.

Europa e prinsă între Rusia și SUA

Donald Trump a zdruncinat marile puteri europene prin declarațiile sale din ultimele săptămâni că ar putea revoca garanțiile de securitate oferite continentului de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, Friedrich Merz a comparat SUA cu Rusia, afirmând că Europa este prinsă între aceste două puteri și trebuie să acționeze rapid.

Între timp, liderii europeni, precum Emmanuel Macron și premierul britanic, merg săptămâna asta la Washington și se întâlnesc cu Trump, iar unele voci germane au precizat că Germania rămâne în umbră și acest lucru amplifică temerile că Berlinul și-a pierdut influența pe scena internațională. Merz a recunoscut această problemă și a promis că Germania va reveni activ în politica globală, subliniind că țara sa este deja al doilea cel mai mare donator de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA.

O altă preocupare majoră cu care se va confrunta Merz în perioada următoare, după ce va deveni cancelar, este legată de securitatea militară a Germaniei, care nu este o putere nucleară și are o armată subfinanțată, ceea ce o face vulnerabilă. Temerile cresc dacă Trump își respectă promisiunea de a reduce semnificativ prezența trupelor americane din Europa, lăsând Germania mai expusă la conflict. De aceea Merz a propus crearea unui „scut nuclear european” alături de Franța și Marea Britanie, ca alternativă la protecția nucleară americană. Însă, această idee este extrem de complicată din punct de vedere tehnic și diplomatic, implicând întrebări despre control, angajament și resurse.

Deși Merz promite o abordare mai fermă pentru securitatea Germaniei și a Europei, provocările sunt uriașe, având în vedere că economia germană este slăbită. BBC mai remarcă că pentru a-și implementa planurile, Merz va avea nevoie de fonduri semnificative și de sprijinul partenerilor europeni. În plus, viitoarea sa coaliție de guvernare ar putea avea opinii diferite cu privire la tonul dur adoptat față de SUA.

Friedrich Merz discută la #MSC2025 cu fostul secretar general al NATO. Foto: Andreas Stroh / IMAGO

Germania caută să-și recapete rolul de lider în UE

Între timp, The Guardian publică o analiză în care se întreabă dacă noul guvern al Germaniei, care va fi condus de Friedrich Merz, își va restabili rolul de lider îndrăzneț al UE?

Textul e scris de jurnalista Jennifer Rankin, corespodentă la Bruxelles, iar aceasta spune că nemții au potențialul de a restabili rolul țării lor ca lider puternic în UE, dar se confruntă cu provocări majore.

Germania a fost percepută în ultimii ani ca fiind absentă de pe scena europeană, afectată de conflicte interne în coaliția guvernamentală și de relații reci cu partenerii cheie, precum Franța și Polonia. Merz promite să schimbe această dinamică, subliniind necesitatea unei guvernări stabile care să acționeze rapid în contextul geopolitic actual. O prioritate esențială va fi sprijinul pentru Ucraina, unde Merz deja a semnalat disponibilitatea de a trimite rachete Taurus, o decizie mult timp evitată de Scholz. Cu toate acestea, negocierile pentru formarea coaliției ar putea întârzia măsurile necesare, mai ales în ceea ce privește finanțarea sprijinului militar.

În ceea ce privește apărarea europeană, Merz va fi supus unei presiuni foarte mari pentru a crește cheltuielile de apărare ale Germaniei la cel puțin 3% din PIB și pentru a reconsidera poziția Berlinului față de împrumuturile comune europene pentru apărare. Deși conservator fiscal, Merz a lăsat deschisă posibilitatea reformării „frânei datoriilor” pentru a permite mai multă flexibilitate bugetară, însă nu este clar cât de mult va putea manevra în cadrul propriului partid, mai notează The Guardian.

Pe plan intern, se așteaptă ca Merz să își modereze pozițiile dure din campanie privind imigrația, pentru a menține relații stabile cu vecinii europeni. Iar Jennifer Rankin atrage atenția că îmbunătățirea relațiilor cu Franța și Polonia va fi esențială pentru revitalizarea influenței germane în UE.

Cea mai mare provocare pentru Merz vine însă dinspre Washington, unde administrația Trump a zdruncinat fundamentul politicii externe germane de după război. Relațiile transatlantice au devenit tensionate, iar sprijinul acordat de vicepreședintele american JD Vance extremei drepte germane complică și mai mult situația. Dacă Germania va reuși să-și recapete rolul de lider al UE depinde nu doar de ambițiile lui Merz, ci și de capacitatea sa de a gestiona presiunile interne și externe, de la politica fiscală la apărare și diplomație, se mai arată în analiza The Guardian

Dar cine e Friedrich Merz?

La 68 de ani, Merz a fost în aceste alegeri generale anticipate cel mai în vârstă candidat la funcția de cancelar din Germania din ultimii 50 de ani. Merz este conservator politic, dar liberal economic. El provine din landul Renania de Nord-Vestfalia, de undeva la est de bazinul Ruhr, o regiune dominată de o clasă de mijloc rural-turistică și conservator-catolică.

Foto: Roberto Pfeil/AP

Merz a jucat un rol esențial în conturarea noului program politic al CDU și a fost suficient de înțelept să pregătească această platformă într-o perioadă în care partidul se afla în opoziție, scrie Deutsche Welle.

În ciuda puterii sale actuale, relația lui Merz cu CDU are trăsăturile unei piese cu nuanțe de dramă. În Bundestag din 1994, a fost unul dintre învinșii de seamă ai Angelei Merkel în drumul ei către putere. După ce Uniunea a pierdut alegerile din 2002, Merkel l-a deposedat pe Friedrich Merz de influenta funcție de lider al grupului parlamentar în Bundestag.

Merkel și Merz au întruchipat două orientări profund diferite ale CDU. Merz, un avocat specializat în mediul de afaceri, originar din Sauerland, este mult mai tradiționalist și mai conservator decât era est-germana Merkel, doctor în fizică.

Merz a renunțat în cele din urmă definitiv, în 2004, să mai joace vreun rol în conducerea partidului, apoi a părăsit Bundestagul și chiar politica, în 2009. Au urmat ani în care și-a văzut de carieră în afaceri. Din 2016 până în 2020 a fost președintele consiliului de supraveghere al reprezentanței germane a celui mai mare administrator de active din lume Blackrock. S-a ferit să mai comenteze public evoluțiile partidului condus de Merkel. Și dacă a făcut-o, de la distanță, a avut un ton deloc apreciativ.

În memoriile sale publicate anul trecut, Merkel a spus că recunoscut în Merz „dorința necondiționată de a avea putere”, necesară pentru a-și asuma acest rol.

Politico scria zilele trecute că o apropiată a lui Merkel, actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este pe cale să se confrunte cu cea mai serioasă provocare la adresa conducerii sale de când a devenit șefa Comisiei Europene, în urmă cu şase ani. Şi nu va veni dinspre Viktor Orbán din Ungaria, ci chiar din partea presupusului ei aliat de partid, Friedrich Merz, care se pregătește să devină noul cancelar al Germaniei. De ce? Pentru că pentru Ursula idealul Schengen privind libera circulaţie şi lipsa controalelor la frontieră este foarte important. Dar pentru Merz, controalele la frontierele dintre ţări nu mai sunt deloc tabu, iar experții atrag atenția că pe acest subiect ar putea apărea cel mai mare conflict între cei doi.