Poza de moment a politicii românești: Bolojan e băgat în corzi, PSD urmează să arunce economia în aer, iar Nicușor Dan are de făcut o alegere dificilă
EDITORIAL
Sorin Grindeanu a început un turneu de forță prin filialele PSD din țară pentru a-i pregăti pe PSD-iști de criza pe care urmează să o declanșeze în coaliție.
Scenariul care circulă tot mai insistent în cercurile politice este unul radical și el presupune ca după 20 aprilie, data la care PSD decide dacă mai rămâne la guvernare și în ce formă, miniștrii social-democrați să-și dea demisia în bloc. Mișcarea nu ar fiu un gest de protest, ci ca o mișcare strategică.
Sursele politice susțin deja că România trebuie să se pregătească pentru toate scenariile, inclusiv de cel în care vom va exista la Palatul Victoria un guvern minoritar pentru o perioadă scurtă de timp, în cazul în care se schimbă configurația de guvernare și PSD decide să nu mai facă parte din coaliție.
În cazul ăsta va fi necesar un vot de încredere în Parlament. De ce? Păi pentru că Constituția spune clar faptul că dacă se schimbă compoziția politică, premierul este obligat să meargă în fața Parlamentului pentru a cere un nou vot de încredere. Șansele ca Bolojan să treacă de acest vot de încredere, matematic, sunt imposibile.
Există însă și mișcarea mai dură, potrivit surselor politice, care ar presupune susținerea din partea PSD a unei moțiuni de cenzură împotriva propriului guvern din care a ales să plece, în cazul în care premierul Ilie Bolojan refuză să-și dea demisia din funcția de prim-ministru, făcând în același timp demersurile necesare pentru a obține un un vot de încredere.
Practic, PSD a pus în mișcare o strategie de „dublă asigurare” prin care vrea să se asigure că Ilie Bolojan nu mai rămâne mult timp la Palatul Victoria.
Iar moțiunea de cenzură este singura care oprește imediat exercitarea puterii depline a guvernului, transformându-l într-un guvern interimar (care nu mai poate da OUG-uri).
Însă există în măr otrăvit în mișcarea votării unei moțiuni de cenzură. De ce? Pentru că, ca aceasta să treacă, e nevoie și de voturile AUR. Iar dacă PSD îl demite pe Bolojan printr-o coalizare parlamentară cu AUR, atunci își arde punțile cu PNL de a guverna în continuare post-Bolojan.
De ce? Pentru că PNL-ul, tot sursele politice spun, face acum scut în jurul lui Bolojan. Deși liberalii a fost în ultimii ani hipnotizați de combinații Iohaniste, majoritatea partidului a înțeles un adevăr cinic: dacă se leapădă acum de Bolojan sub presiunea PSD, cum mai mai făcut-o în ultimii ani la ordin față de foștii lideri, nicio propunere viitoare de premier din partea PNL nu va mai avea autoritate.
Liberalii se tem că, odată cedată această redută, PSD va repeta jocul cu orice alt nume ar fi trimis la Palatul Victoria. Și deja PSD avansează, pe surse, nume de viitori premieri PNL tocmai pentru a distruge orice urmă de susținere pentru Bolojan.
Iar strategia PSD completează deja o fisură vizibilă și periculoasă în unitatea liberală. Există un „bloc de rezistență” format din cele 10 filiale PNL cu cele mai slabe rezultate la parlamentarele din 2024. Această tabără anti-Bolojan trăiește într-un soi de concubinaj politic deja asumat cu PSD. Deși minoritară în cadrul partidului, această facțiune are suficientă putere pentru a crea zgomot și a submina autoritatea premierului din interior. Ea poartă numele de gruparea Thuma de la Ilfov.
La modul concret, liberalii își vor susține președintele de partid, dar doar până în momentul în care vor afla dacă și președintele Nicușor Dan îl mai susține pe premier.
Dacă președintele Nicușor Dan ajunge la o soluție de compromis cu Sorin Grindeanu, care să nu-l includă pe Bolojan, atunci și liberalii vor fi obligați fie să treacă în opoziție, fie să accepte că trebuie să renunțe la președintele partidului care are în acest moment un scor mai mare de încredere decât partidul în sine.
Și să fim siguri de ceva. PSD NU VREA ÎN RUPTUL CAPULUI SĂ IASĂ DE LA GUVERNARE. Vrea doar să scape de Bolojan și de presiune pe care acesta o pune pe rețelele clientelare ale social-democraților din instituțiile și companiile statului.
Deci, cel mai probabil, mișcarea cea mai evidentă ar fi ca PSD să negocieze cu președintele Nicușor Dan timp de 45 de zile un nou premier, timp în care Bolojan se va chinui degeaba să coalizeze o nouă majoritate în Parlament care să-l susțină la votul de încredere.
În timpul ăsta și PNL-ul va decide dacă vrea să rămână conectat la guvernare sau să treacă după 7 ani în opoziție. La cum cunosc eu baronii locali din PNL, în numele interesului de partid premierul va fi forțat să-și facă bagajul și să plece din fruntea partidului.
Și referitor la campania asta prin țară a lui Grindeanu, ea are două obiective: unul principal și unul secundar.
Cel principal se joacă la cel mai înalt nivel și ține de negocierea numirilor în fruntea serviciilor de informații și a parchetelor. Este o discuție directă pe care PSD o poartă cu președintele Nicușor Dan, iar sursele politice susțin că liderul PSD chiar va avea mâine o vizită la Palatul Cotroceni.
La această întâlnire, mai mult ca sigur, PSD îi va spune președintelui că majoritatea parlamentară este ostilă rămânerii la putere a lui Bolojan și că, dacă nu acceptă jocul lor și un alt premier dorit de ei (de la PNL), țara va intra într-un blocaj total.
Al doilea obiectiv, cel secundar, dar deloc neimportant, este mai pragmatic și ține de ADN-ul politic al PSD. Mai simplu spus, Grindeanu vrea să-i liniștească pe baronii locali și mesajul pe care îl transmite prin țară este că, după plecarea lui Bolojan, banii vor veni de la Guvern ca în timpul lui Ciolacu și că județele baronilor roșii nu vor fi uitate.
Această mișcare de a oferi garanții de la vârful PSD a fost împinsă în față de rețeaua Olguța-Manda, care controlează mare parte din organizațiile social-democrate din țară. Iar Grindeanu e conștient că dacă vrea să rămână în fruntea partidului și să nu fie devorat din interior, trebuie să asculte sursa cea mai mare de putere din partid, care condiționează susținerea pașilor politici următori de certitudinea resurselor guvernamentale pentru teritoriu.
Tot acest joc, însă, are un cost pe care nu îl controlează nici PSD, nici PNL și nici președintele Nicușor Dan. Surse externe din piețele financiare avertizează că agențiile de rating sunt cu ochii pe București.
Dacă criza se declanșează, este de așteptat ca, în maximum o săptămână sau două, România să fie retrogradată la categoria „junk” Adică vom deveni o țară despre care se va spune că nu e recomandat să se facă investiții. Un astfel de scenariu ar scumpi masiv împrumuturile statului și ar alunga investitorii care abia începuseră să aibă încredere în „rețeta Bolojan”.
Ce nu înțeleg PSD-iștii în acest moment e că o retrogradare a ratingului suveran al României înseamnă că dobânzile cresc, că milioane de oameni cu credite vor plăti mai mult în fiecare lună și că firmele investesc mai puțin, iar totul se scumpește li mai mult decât până acum.
Dacă se ajunge la o astfel de prăbușire, ei bine, singura plasă de siguranță va rămâne, din păcate, Fondul Monetar Internațional. România s-ar putea trezi din nou în situația de a cere ajutor extern pentru a evita colapsul.
Știu, e o perspectivă sumbră, dar care face parte din calculul cinic al PSD pentru a-și securiza controlul asupra finanțelor publice în condiții de austeritate forțată.
Strategia de comunicare a PSD este deja pregătită pentru acest moment: „Vina e a lui Bolojan”. În momentul în care FMI va impune condiții dure, social-democrații vor ieși public să spună că managementul rigid al premierului liberal ne-a aruncat în brațele creditorilor internaționali. Asta-i o încercare clasică de a transfera responsabilitatea politică către cel care a încercat să reformeze sistemul.
Nici președintele Nicușor Dan nu va fi ocolit de tirul acuzațiilor. Deoarece a girat guvernul Bolojan, șeful statului va fi prezentat de rețeaua de propagandă PSD drept complice la „vânzarea” țării către FMI. Iar pentru PSD, erodarea imaginii lui Nicușor Dan este esențială pentru a pregăti terenul viitoarelor confruntări electorale.
Prin urmare, jocul politic ține acum de negocierea între PSD și Nicușor Dan.
Dacă Nicușor Dan acceptă un alt premier impus de PSD și îl sacrifică pe Bolojan în schimbul numirilor la servicii (SRI, SIE) și la vârful parchetelor, el își securizează pârghiile de forță ale statului.
Aici trebuie să fim atenți la nuanțe, căci pentru un președinte, controlul informației este vital. Dacă obține șefi de servicii loiali, Nicușor Dan își întărește autoritatea politică.
Dacă obține și control asupra unei numiri la vârful parchetelor, asta îi va oferi garanția că lupta anticorupție nu va deveni o bâtă politică împotriva propriei tabere.
În plus, președintele ar scăpa și de amenințarea suspendării, pe care un PSD furios ar putea-o flutura, dar evită în același timp și o criză socială dublată de posibila retrogradare a ratingului de țară în caz de criză prelungită.
Astea-s câștigurile de moment. Pe termen lung, însă, președintele riscă să piardă. De ce? Păi pentru că el a ajuns la Cotroceni pe un val de așteptare pentru o altfel de politică, iar sacrificarea lui Bolojan înseamnă pierderea singurului aliat reformist.
Bolojan este, pentru electoratul de dreapta urban și educat, garanția bunei administrări și a tăierii risipei. Dacă președintele îl lasă din mână pentru a face un deal cu Grindeanu și PSD, riscă să fie perceput ca un alt politician care a tranzacționat principiile pentru controlul puterii și pregătirea terenului pentru mandatul doi.
Se întâmplă asta de fiecare dată în politică, dar pentru electoratul puritan va fi o broască foarte mare de înghițit.
În plus, președintele nu va fi ferit de consecințele plăcării lui Bolojan, căci PSD are deja pregătit narativul. Iar după plecarea lui Bolojan, dacă economia se prăbușește, PSD va spune: „Nicușor Dan l-a girat pe Bolojan care ne-a distrus, iar acum tot el ne-a adus FMI-ul la ușă”.
Sorin Grindeanu joacă acum la două capete. El îi oferă președintelui probabil numirile la servicii, dar îi pune pe masă și nota de plată, care înseamnă capul lui Bolojan.
Însă președintele, dacă acceptă ce vrea PSD, riscă să fie prins în capcană. De ce? Pentru că odată ce a cedat, PSD va ști că președintele poate fi îndoit. Iar Nicușor Dan ar putea deveni un președinte prizonier al unei majorități PSD care îi va cere concesii la fiecare proiect de lege important.
Întrebarea de 1.000 de puncte a zilei e simplă: Ce va face președintele Nicușor Dan?
+ o întrebare galberă de 100 de puncte: E dispus PNL să sacrifice mufarea la resursele guvernării pentru Ilie Bolojan?
Grindeanu nu este, din fericire, echivalentul politicianului malefic jucat de Kevin Spacey în House of Cards. Este cel mult păcăliciul interpretat de Steve Carell în The Office. Asta nu șterge gravitatea momentului, însă simțeam nevoia să subliniez că nu ar trebui să se înțeleagă că Grindeanu gândește atât de strategic situația.
Ce reiese de aici: că orice e posibil!