PSD joacă periculos și l-ar putea face președinte pe George Simion
Într-un context social dominat de frustrări și populism, candidatul AUR, cu discurs simplist și manipulativ, poate să capitalizeze nemulțumirea alegătorilor și să devină viitorul șef al statului.
Scriu aici un avertisment: strategia PSD de a-l băga pe George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale cu Marcel Ciolacu pentru a se repeta scenariul Iliescu vs. Vadim din anul 2000 este extrem de periculoasă pentru democrația românească.
Foto: George Simion & Marcel Ciolacu/ Facebook
De ce? Pentru că la bază nu mai e același context socio-politic, iar discursul populist și de extremă a devenit mainstream. Mulți oameni, inclusiv mulți din diaspora (plecați de nevoie pentru un trai mai bun), manifestă frustrări justificate față de corupția din România prezentă în toate domeniile.
În România post-decembristă s-a creat o elită a șmecherilor, care e formată nu din oameni educați și aroganți care nu au contact cu firul ierbii, ci din combinatori care știu să exploateze într-un mod extrem de cinic temerile și nevoile clasei muncitoare și ale categoriilor sociale vulnerabile în interes propriu.
Dincolo de corupție, alte cauze care i-au înfuriat pe români în ultimii ani au fost infeciența guvernamentală și criza tot mai mare a costului vieții, aroganța asumată de președintele turist, liberalii cu ceasuri scumpe și vile făcute de primari din bani publici plus socialismul de caviar care se găsește mai ales Monaco.
Modul în care au guvernat PSD și PNL împreună și modul în care mimează acum un război politic în plină campanie electorală i-a făcut pe mulți dintre românii care muncesc cel puțin 8 ore pe zi și care ajung acasă frânți de oboseală să nu mai aibă niciun fel de toleranță când față de personaje ca Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose, Rareș Bogdan și Lucian Bode.
Serios, dacă ieșiți din bulă și discutați cu oamenii la magazinul din colț, cu cei care aranjează lucruri pe raioanele din marile magazine, cu oamenii care au mici afaceri la parterul unui bloc (croitorie, magazin, service), cu oamenii care schimbă roțile de vară cu cele de iarnă la vulcanizare, cu agricultorii care pleacă la 6 dimineața de acasă și se mai întorc seara la ora 20 sau 21 de pe câmp, cu oamenii de pe șantier care stau și fac zidărie și tencuială în frig și pe ploaie, cu oamenii care ne spală mașina înainte de weekend, cu tiriștii care dorm cu săptămânile în mașină și bat țara în lung și în lat, cu mulți dintre profesorii din școli, cu mulți dintre medicii care ne tratează în camera de gardă, o să descoperiți că mulți dintre aceștia s-au săturat și spun: „ăștia fac doar pentru ei” sau „sunt toți o apă și-un pământ”.
Știți însă ce mesaje ajunge la acești oameni? Ce-i încarcă cu energie? Fix mesajele care indică rezolvarea unor probleme prin soluții simpliste. Aceste mesaje, deși sunt în totalitate niște minciuni menite doar să genereze sprijin electoral, prind foarte bine pentru că se mulează pe supărările omenilor ori pe convingerile lor. Iar acești oameni nu au timp (la modul cel mai serios) să stea să filtreze toate informațiile care îi apar în feed atunci când ei scrolează și să deosebească care-s adevărate și care sunt false.
Iar dintre candidații la prezidențiale, știți cine se pricepe cel mai bine să livreze astfel de mesaje? George Simion, candidatul AUR. Firește, soluțiile sale sunt niște bazaconii, iar afirmațiile pe care le face sunt niște aberații mai mari decât Casa Poporului. Dar detaliile astea nu sunt văzute sau înțelese de toată lumea.
De ce? Pentru că Simion excelează la un capitol la care nu excelează niciun alt candidat pentru Palatul Cotroceni: comunicarea directă cu electoratul. Asta-l face credibil în fața oamenilor care nu se mai simt reprezentați de actuala clasă politică și care vor să dea un vot de blam împotriva elitei șmecherilor.
Asta-i realitatea, iar faptul că un candidat extremist ca Simion reușește să capteze atenția atât de mult e o mare problemă pentru democrația din România. De ce? Pentru că la aceste alegeri avem parte de o imagine extrem de neclară a intenției de vot a românilor, având în vede decredibilizarea sondajelor de opinie, care au devenit niște instrumente de manipulare pentru a consolida teoria votului util pentru un candidat sau altul.
Prin urmare, avem de-a face la aceste alegeri cu un cocktail electoral compus din incapacitatea de a exista previziuni oneste privind sprijinul real al oamenilor pentru candidați, spirala tăcerii și o tot mai mare pondere de indeciși.
Toate astea s-ar putea să nu-i facă pe oameni să voteze răul cel mai mic într-o confruntare politică între Simion și Marcel Ciolacu în turul doi, care pare din ce în ce mai probabilă.
Ei bine, contagiunea efectului Trump ar putea să dea apa afară din paharul pe care îl tot măsoară minuțios strategii politici în laboratoare electorale din Kiseleff nr 10. Cu alte cuvinte, Simion are șansa să devină președintele României dacă intră în turul doi cu candidatul PSD.
De ce? Pentru că dacă trece de data de 24 noiembrie s-ar poziționa ca un politician din afara sistemului și care a fost numai în opoziție până acum, momeală politică care l-ar face reprezentantul votului de protest pentru actuala guvernare și clasă politică, adică dezirabil pentru mulți dintre românii supărați pe tot ce nu merge în țara asta.
Iar dacă George Simion ajunge președinte, atunci propaganda Kremlinului va avea cale liberă spre rerusificarea într-un mod foarte soft a unei bune părți a societății românești. Iar asta, pe termen lung, va duce la o polarizare și mai mare între cetățeni și la cultivarea unui val de violență și ură față de cel din fața ta care nu are aceleași convingeri ca ale tale.