Am fost marți seară la conferința de presă a președintelui Nicușor Dan, în care acesta a vrut să lămurească mai multe teme de actualitate la finalul crizei politice. La început şi-a pus singur întrebări la care a răspuns.
Care e situaţia financiară şi de ce evaluarea agenţiilor de rating e crucială
De ce aducerea AUR la guvernare ar fi însemnat o prăbuşire economică şi a nivelului de trai
De ce alegerile anticipate ar fi adus la o prăbuşire economică şi a nivelului de trai
De ce e o iluzie că PNL şi USR, cu scorul din Parlament, ar fi putut să guverneze fără PSD dacă ar fi avut sprijinul preşedintelui
Cum la tragerea la sorți pentru întrebările jurnaliștilor, am tras norocosul număr 24, am așteptat să-mi vină rândul ca să-i pot pune șefului statului două întrebări:
Prima a fost despre imaginile de la Timișoara cu petrecerea PSD-iștilor. În campanie ne-ați vorbit de România onestă. Cum vedeți România onestă cu blana de șinșilă, bolizi de lux și ceasuri care nu corespund cu salariile de angajați ai statului român și cu discursul despre românii cărora le-a scăzut puterea de cumpărare? Și dumneavoastră cum definiți sărăcia? Domnul Grindeanu spune că toți românii au sărăcit din cauza reformelor premierului Bolojan. Dumneavoastră sunteți de acord?
A doua întrebare s-a legat de modul în care președintele s-a poziționat împotriva partidului AUR în deschiderea conferinței de presă.
După tot ce ați spus, AUR e reprezintă o amenințare la adresa securității naționale? Și cum o să opriți ascensiunea AUR la guvernare în 2028, poate chiar cu PSD-ul pe care acum îl țineți în brațe? O să fiți președinte și atunci și o majoritate controlată de AUR în parlament va duce inevitabil la suspendarea dumneavoastră.
Răspunsurile președintelui în video: ⤵️
Altfel, președintele consideră că luxul afișat de politicieni (în speţă de la PSD), în contrast cu problemele economice ale populației, este unul dintre motivele nemulțumirii românilor.
„Cred că nu am descoperit bolizii de lux și blănurile acum două săptămâni, nici acum un an și evident că unul din motivele pentru care românii sunt nemulțumiți de modul în care funcționează țara. Este contrastul acesta, în special, când este etalat de oameni care ocupă funcții publice”, a declarat președintele.
El a făcut referire în context la activitatea Agenției Naționale de Integritate, care lasă de dorit pentru că averile și mașinile funcționarilor publici nu sunt suficient controlate.
„Dacă vorbim de ANI, ar trebui să ne uităm la parcările primăriilor și consiliilor județene din reședințele de județ, să vedem cu ce mașini vin funcționarii publici acolo. Am văzut și eu la Primăria Capitalei multe”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a mai spus că le-a cerut șefilor parchetelor să acorde atenție marilor zone de corupție, în special evaziunii fiscale, și a avertizat că anchetele nu trebuie să se concentreze exclusiv pe simbolurile opulenței.
„Pe de altă parte, însă, trebuie să avem o ordine de priorități. Dacă alergăm după haina de șinșilă, nu cred că ajungem departe. Am încurajat în discuția pe care am avut-o cu șefii parchetelor să ne uităm exact unde sunt marile zone de corupție și când ne ducem să ne ducem la acele zone cum ar fi marea evaziune fiscală”, a indicat Nicușor Dan.
El a vorbit și despre sărăcie, pe care a descris-o prin situațiile în care oamenii trebuie să aleagă între cheltuieli esențiale.
„În momentul în care nu ai haine să îți trimiți copilul la școală, în momentul în care dacă ești un pensionar trebuie să alegi între întreținere, mâncare și medicamente, asta este sărăcie”, a spus președintele, care a recunoscut că puterea de cumpărare a scăzut în România, pe fondul inflației, iar persoanele deja vulnerabile au ajuns într-o situație și mai dificilă.
Bilanțul președintelui Nicușor Dan după criza politică
Conferința de presă din 10 noiembrie a fost, în principal, o justificare a deciziilor luate de Nicușor Dan în timpul crizei politice. Președintele a susținut că a urmărit două obiective: păstrarea orientării prooccidentale și evitarea unei crize financiare.
A apărat soluția Guvernului Luca Niculescu, a respins guvernarea cu AUR și alegerile anticipate și a răspuns întrebărilor despre justiție, taxe, sărăcie, relația cu SUA și achizițiile militare.
După șase luni de criză: nivel de trai mai scăzut și timp pierdut
Nicușor Dan a recunoscut că românii au traversat o perioadă de deteriorare a nivelului de trai, agravată de incertitudinea politică. A spus că această criză a consumat timpul și energia instituțiilor, întârziind alte priorități.
„A fost o perioadă în care noi toți am pierdut mult timp prețios.”
Despre primele trei săptămâni ale noului guvern, a evidențiat păstrarea anvelopei bugetare la rectificare și o emisiune de obligațiuni pe care a prezentat-o drept un semnal de încredere a piețelor.
Criteriul de evaluare a guvernării, în formularea sa, trebuie să fie ceea ce simt cetățenii:
„Dacă oamenii vor simți că autoritățile lucrează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă nu, înseamnă că am eșuat din nou.”
Riscul financiar: retrogradarea ratingului ar putea aduce împrumuturi mai scumpe și intervenția FMI
Președintele a descris menținerea ratingului de țară drept o condiție esențială pentru stabilitatea economică. Potrivit explicației sale, o retrogradare ar determina retragerea unor investitori, creșterea costurilor de finanțare și, în cel mai dificil scenariu, necesitatea unui acord cu FMI.
„Noi suntem exact la limita între «de recomandat» și «de nerecomandat».”
Nicușor Dan a invocat cheltuielile anuale cu dobânzile de 60 de miliarde de lei și a avertizat că pierderea încrederii piețelor se repară în ani.
„E absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută.”
Pensiile și salariile
Nicușor Dan a spus că o ajustare bugetară mult mai agresivă ar fi greu de realizat fără atingerea marilor categorii de cheltuieli, inclusiv salarii și pensii. Ulterior, a precizat că se referea la scenariul retragerii investitorilor și al creșterii dobânzilor, nu la parcursul bugetar actual:
„Am spus asta în ipoteza în care se retrag investitori, ratele dobânzilor cresc și curba de ajustare e mai agresivă decât cea de acum. În parcursul actual n-am spus asta.”
De ce exclude AUR de la guvernare
Președintele a separat nemulțumirile alegătorilor AUR, pe care a spus că le înțelege, de capacitatea partidului condus de Goerge Simion de a guverna. Nicușor Dan a invocat lipsa unui plan financiar sustenabil, comportamentul conflictual și neîncrederea investitorilor.
„Înțeleg foarte bine ce înseamnă să fii revoltat pe statul român.”
Dar, în opinia sa, reprezentarea nemulțumirii nu este suficientă:
„Nu mai e suficient să protestezi și trebuie să dai garanția oamenilor că dacă ajungi să guvernezi ești suficient de încredere, de predictibil și știi unde vrei să ajungi.”
Președintele a formulat și o predicție categorică:
„AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.”
Nicușor Dan a mai calificat AUR drept „partid izolaționist”, invocând pozițiile și voturile partidului în Parlament referitoare la trupele americane, doborârea dronelor și relațiile cu partenerii occidentali, precum și susținerea pentru Călin Georgescu.
Argumentul său central a fost că securitatea României depinde de încrederea aliaților:
„Nu poți să ai securitate fără să fii integrat într-o rețea de securitate cu parteneri.”
De ce a respins alegerile anticipate
Președintele a susținut că alegerile anticipate ar fi prelungit interimatul și incertitudinea cu încă patru-cinci luni, într-un context bugetar fragil și cu AUR la un nivel ridicat în sondaje. În interpretarea sa, această combinație ar fi afectat încrederea investitorilor și capacitatea României de a se finanța.
„Alegerile anticipate nu sunt o soluție, ci o soluție dezastruoasă pentru România.”
Explicația guvernării cu PSD: „30% e mai mic de 50%”
Nicușor Dan a respins și ideea că sprijinul său ar fi fost suficient pentru o guvernare PNL-USR fără PSD. Președintele a susținut că el nu poate suplini lipsa unei majorități parlamentare și nici împiedica un partid să voteze o moțiune de cenzură.
„Niciun președinte din nicio țară democratică nu poate să suplinească diferența între 30% și 50%.”
Nicușor Dan a prezentat două opțiuni pentru partidele minoritare: negocierea unei majorități, cu compromisurile aferente, sau opoziția.
„E ilogic să acuzi arbitrul că 30 e mai mic decât 50. Nu e treaba arbitrului.”
Întrebat apoi însă cum a reușit PSD să guverneze cu propria pondere parlamentară de numai 23%, Nicușor Dan a răspuns că diferența a fost obținerea votului de învestitură.
Desemnările de premier și condiția pusă Guvernului Niculescu
Despre episodul Adrian Veștea, președintele a spus că avusese „indicii serioase” privind existența unei majorități prooccidentale. A refuzat însă să dezvăluie discuțiile cu liderii politici și a precizat că nu îi dăduse mandat să negocieze cu AUR. În cazul episodului nominalizării lui Siegfried Mureșan, președintele a afirmat că desemnase persoana cu cele mai multe voturi disponibile, deși nu exista o majoritate.
Pentru Guvernul Luca Niculescu, a recunoscut că a redus condițiile pentru a facilita ieșirea din criză:
„Ca să fiu foarte direct, pentru că erau deja mult prea multe constrângeri pe care multă lume le punea pentru ieșirea din criză, nu am pus această condiție Guvernului Niculescu, legată de TVA. I-am pus o singură condiție, nu cu AUR. Legat de guvernul de dinainte, de Guvernul Bolojan, vă aduc aminte că am stat vreo două-trei săptămâni înainte de nominalizare până când am obținut angajamentul că TVA nu va crește. După nominalizare, el a crescut. Am avut o explicație. Eram, ca și acum, pe muchie în relația cu piețele financiare. De aceea, nu am reacționat.”
Relația cu Bolojan și rolul de mediator
Nicușor Dan a afirmat că politicieni din PNL și USR îi ceruseră în repetate rânduri să discute cu PSD, inclusiv în perioada în care era criticat public pentru această relație.
„De nenumărate ori și mulți oameni din coaliția PNL-USR.”
Președintele a spus că a încercat să prelungească funcționarea coaliției și că au existat discuții în diferite formule cu Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. A evitat însă un bilanț al fostului premier:
„Nu vreau să intru într-o dezbatere dacă a fost bun sau nu, tocmai pentru a-mi păstra un rol de mediator și de facilitator când este nevoie.”
Risipa statului și colectarea: „Nu văd vreo schimbare” la borduri și panseluțe
Nicușor Dan a admis că există în continuare spațiu pentru reducerea cheltuielilor statului. A criticat persistența cheltuielilor locale pe care le contestase ca activist și primar:
„Am fost 20 de ani obsedat de borduri și panseluțe. Nu văd vreo schimbare pe segmentul acesta.”
Președintele a identificat colectarea veniturilor drept o prioritate financiară majoră:
„Eu cred că miza financiară a României pe următorii ani este gradul de colectare.”
Indexarea pensiilor și bugetul pentru 2027
Președintele s-a pronunțat pentru indexarea pensiilor, fără să avanseze un procent. A condiționat-o de construcția bugetară și respectarea țintei de deficit.
„Cred că este nevoie de o indexare a pensiilor. Procentul trebuie să rezulte din dezbaterea pe buget.”
Reforma administrativă: comasări inclusiv obligatorii și mai multă greutate pentru marile orașe
Nicușor Dan a susținut comasarea comunelor mici care nu își pot finanța funcționarea și transferul unor servicii către orașele apropiate.
„Trebuie făcută o comasare voluntară sau forțată acolo unde în mod evident UAT-ul actual nu poate să își susțină cheltuielile.”
Pentru o reformă amplă, președintele a argumentat că organizarea din 1968 nu mai corespunde economiei actuale și că marile centre urbane trebuie să primească un rol adecvat. Nicușor Dan nu crede însă că această reorganizare completă poate fi realizată până la următoarele alegeri locale.
Procurorii-șefi și anticorupția: susținere, dar raportul de evaluare încă lipsește
Președintele și-a apărat numirile la conducerea parchetelor, respingând formularea potrivit căreia ar fi numit „procurorii PSD”. Nicușor Dan a invocat procedura legală de selecție și a spus că alegerea a fost bună în raport cu situația Ministerului Public.
„Eu cred că există o dinamizare a activității parchetelor.”
Președintele a anunțat că șefii parchetelor lucrează la un raport, fără să ofere un termen.
„Am criticat foarte des Inspecţia Judiciară. Nu am o analiză amănunţită, dar dacă românii spun că au încredere doar 25% dintre ei în sistemul de justiţie şi dacă Inspecţia Judiciară este acel organ al sistemului de justiţie care ar trebui să ne dea nouă garanţia că sistemul de justiţie funcţionează bine, înseamnă logic că e o problemă cu Inspecţia Judiciară. Însă ceea ce noi nu avem în justiţie, cum nu avem în multe alte zone, sunt dosare, adică un document cu 30 de abuzuri sau 20 de abuzuri ale Inspecţiei Judiciare pe care cineva să le sistematizeze să vină la preşedinte sau la presă să spună.
Fiecare dintre ei (magistraţii sancţionaţi) ar trebui să vină cu un extras din acea decizie a Inspecţiei Judiciare, cu un extras din plângerea lor faţă de plenul CSM, cu ce a spus CSM-ul şi cu justificarea că ei au dreptate. Nu am văzut asta. Să vină la mine, dacă vor. Eu nu ştiu dacă au fost sancţionaţi pentru delict de opinie, dar dacă acestea sunt declaraţii în spaţiul public, cum putem să avem o dezbatere pe ele?”
Raportul despre anularea alegerilor: fără termen de publicare
Nicușor Dan a recunoscut că lucrul său cu instituțiile la raport fusese întrerupt de criza politică. A promis reluarea preocupării, dar a refuzat un nou calendar.
„Nu vreau să mai dau calendare. Am dat deja și iată că nu mi-a dat timpul dreptate.”
Președintele a invocat neconcordanța dintre cheltuielile de campanie declarate și sumele utilizate, precum și contextul mai larg al războiului hibrid rusesc.
Despre Călin Georgescu, a spus că existau:
„Mai multe informații interesante despre parcursul domniei sale. Ele toate vor fi în raportul acela.”
În privința unui nou protest amplu anunțat pentru susținerea lui Georgescu, a apreciat că primăria pare să aibă dreptate în disputa privind avizarea și a cerut evitarea unor tensiuni suplimentare.
Relația cu SUA: România a oferit să contribuie la costurile trupelor americane
Președintele a confirmat că România a propus împărțirea costurilor pentru prezența militarilor americani.
„Ne-am inspirat de la ce fac alții, de aici și oferta de a contribui financiar.”
Președintele a spus că oferta include și elemente nepublice privind locații și echipamente, iar decizia finală aparține administrației americane. Nicușor Dan a prezentat baza Mihail Kogălniceanu drept un avantaj pentru capacitatea SUA de a proiecta forță în regiune.
Nu a oferit însă o sumă. Președintele a precizat că eventualele cheltuieli ar proveni din bugetul de apărare asumat și că abordarea trebuie să fie echitabilă și față de alte trupe aliate.
Lobby-ul în SUA, Visa Waiver și relația transatlantică
Nicușor Dan a susținut continuarea contractului de lobby, sub rezerva acordului CSAT, și extinderea numărului de instituții beneficiare. A afirmat că acesta a facilitat zeci de întâlniri cu decidenți americani.
„Ca orice contract de lobby, scurtează drumul pentru o întâlnire cu un decident american.”
Preșdintele a justificat confidențialitatea unor clauze prin obligațiile contractuale și caracterul strategic al obiectivelor.
Despre Visa Waiver, a spus că există discuții tehnice, dar că prioritatea actuală este prezența militară americană. A respins ideea că relația cu Washingtonul ar fi fost construită exclusiv pe afinități ideologice, invocând contacte cu democrați și republicani.
„Este o falsă dezbatere că România trebuie să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană.”
Președintele a apărat și participarea sa, ca observator, la Consiliul Păcii, invocând importanța relației transatlantice.
Marea Neagră și UE: cooperare cu Bulgaria și Turcia, infrastructură critică și finanțare
Președintele a descris colaborarea cu Bulgaria drept foarte bună și a spus că operațiunea comună cu Bulgaria și Turcia a fost extinsă de la deminare la protejarea infrastructurii critice.
A menționat un hub de securitate cu locații la Constanța și Varna și finanțarea europeană de 50 de milioane de euro pentru echipamente de monitorizare a traficului și amenințărilor.
„Hai să cheltuim 50 de milioane, să operaționalizăm centrul și după aia mai vorbim. Că planuri avem multe.”
Despre viitorul buget european, a susținut că România și Italia au contribuit la coalizarea celor 17 state din grupul „Prietenii Coeziunii”. Nicușor Dan a mai spus că sunt în pregătire parteneriate de apărare mai consistente cu state europene, fără să anunțe detalii.
Dronele româno-ucrainene: dificultatea este ritmul învechirii tehnologiei
Nicușor Dan a spus că proiectul este încă în discuții tehnice între MApN, partea ucraineană și companii. Principalul obstacol invocat este alegerea unor sisteme care să rămână relevante operațional.
„Principala dificultate [...] este ce să cumperi ca să nu devină vechi peste patru luni sau șase luni.”
Președintele nu a oferit un termen pentru începerea producției, dar a afirmat că există finanțare și că transformarea ei în echipamente este importantă pentru ambele țări.
SAFE și Rheinmetall
Întrebat despre suma de 5,7 miliarde de euro aloctă contractelor cu Rheinmetall, președintele a confirmat că știa că o sumă consistentă urma să meargă către compania germană.
„Eu nu am vreo suspiciune că vreunul din contractele SAFE ar avea vreo problemă”, a spus președintele.
El a susținut publicarea unor documente și a recunoscut că nu știe numărul locurilor de muncă rezultate din contractele semnate. Președintele a insistat însă asupra producției în România și a verificării îndeplinirii angajamentelor companiilor:
„Companiile și-au luat obligații de offset, dar în practică nu s-a întâmplat nimic.”
Diplomația economică
În ceea ce privește diplomația economică, președintele a enumerat întâlniri cu investitori americani și participarea la un forum de afaceri în Ucraina. A recunoscut însă că acțiunile de promovare economică nu sunt integrate într-o strategie.
„Nu avem în momentul de față o strategie. Facem ad-hoc niște lucruri.”
Președintele a spus că planul de relansare și schemele de ajutor de stat urmăresc, potrivit discuțiilor cu ministrul Finanțelor, și sectoare în care România are deficit comercial important. Despre cursul euro, a invocat mai mulți factori, inclusiv dobânzile globale și cererea și oferta de valută, fără să atribuie responsabilitatea unui singur actor politic.
Pahonțu, întâlnirile private și conducerea serviciilor
Întrebat despre prezența șefului SPP, Lucian Pahonțu, la o masă cu Mitropolitul Banatului, președintele a spus că nu consideră relevantă participarea.
În privința presupuselor omisiuni din declarațiile lui Pahonțu, a evitat o evaluare și a cerut răspunsurile acestuia înainte de a se pronunța. Nicușor Dan a apărat și participarea consilierului Vlădică la o cină privată cu politicieni și ambasadoarea SUA în Grecia, afirmând că o asemenea întâlnire nu înseamnă automat angajarea statului român în discuții. Preşedintele a spus că el crede că ambasadoarea din Grecia a făcut o glumă despre căderea Guvernului Bolojan, aşa că nu merită luată în seamă. Iar consilierul de stat de la Cotroceni (Florin-Lazăr Vlădică) care s-a întâlnit cu ea (alături de Sorin Grindeanu şi Bogdan Ivan) s-a dus la restaurant pe „persoană fizică”.
Despre noi numiri la conducerea serviciilor, președintele a indicat o condiție politică, fără termen:
„În momentul în care va exista o majoritate parlamentară care să susțină lucrul ăsta.”
Arhivele comunismului, AfD și cheltuielile personale
Nicușor Dan a susținut accesul la informații despre trecutul comunist, subliniind nevoia cunoașterii istoriei într-un context în care aceasta este idealizată. Președintele a calificat declarația liderei AfD despre românii din Germania drept o generalizare nefericită și a spus că existase o reacție diplomatică.
Pe plan personal, a declarat că din octombrie locuiește într-o locuință de protocol. Nu a dat însă mai multe detalii. Președintele a estimat facturile anterioare la energie la 800–1.000 de lei pentru câte două luni și a precizat că nu este încă însurat, având în vedere că folosise anterior termenul „soția”.
Întrebat de ce nu și-a plătit impozitul pentru terenul din Predeal, a răspuns:
„Pur și simplu este o listă de lucruri pe care le am de făcut și n-am ajuns niciodată la numărul ăsta de pe listă.”
Reacția la ce a zis Laura Codruța Kovesi și interdicția anunțată pentru Ovidiu Vanghele
Întrebat despre declarația Laurei Codruța Kovesi, care îi urase „somn bun”, președintele a răspuns:
„O declarație neașteptată pentru o doamnă.”
Conferința s-a încheiat cu anunțul că jurnalistul Ovidiu Vanghele nu va mai fi primit la conferințele sale de presă în actualul mandat. Președintele a invocat injurii pe care jurnalistul i le-ar fi adresat personal pe contul său de Facebook și nu a răspuns întrebării acestuia despre procurorul general.
Sunt curios ce balaur vor mai crea până la următoarele alegeri, ca să-i mai aducă acestui sinistru personaj un al doilea mandat. Faza de la finalul conferinței, e mult mai tragică decât ai prezentat-o în închiderea articolului. Ce mă surprinde însă, e cât de șocați sunt unii de acest comportament al președintelui. E aproape de ras dacă nu ar fi de plâns.