România politicilor economice fără viziune
Deficitul comercial al României continuă să crească, datoria externă a trecut jumătate din PIB, iar colectarea taxelor rămâne printre cele mai slabe din UE. Așa că 2025 se anunță un an al decontului.
Economia României are mari probleme, iar despre ele tot evită să vorbească concret politicienii noștri, fie că-s de la putere, fie că-s din opoziție.
Astăzi a transmis Institutul Național de Statistică, citat de G4 Media, că deficitul comercial al României a crescut în primele nouă luni din acest an cu 15% faţă de aceeaşi perioadă din 2023.
Dacă vorbim de sume exacte, exporturile între ianuarie-septembrie 2024 au reprezentat 69,2 miliarde de euro, iar importurile au însumat 92,7 miliarde euro. Altfel spus, România a importat bunuri și servicii în valoare totală mai mare decât valoarea celor exportate.
Foto: Grafic realizat de platforma Curs De Guvernare
Experții cu care am vorbit azi la telefon mi-au subliniat că imaginea de ansamblu e clară și ține de economia de bază, pe care pare că guvernarea PSD-PNL nu e capabilă să o înțeleagă: un deficit comercial mai mare în economia națională indică faptul că o țară este mai dependentă de importuri, ceea ce poate afecta economia pe termen lung dacă țara își consumă rezervele valutare și crește datoria externă. Iar România nu stă deloc bine nici la datorie externă, care a ajuns la 52,7% din PIB, conform datelor publicate zilele trecute de Ministerul Finanţelor și citate de ziarul Adevărul.
Marea problemă cu deficitul ăsta comercial e că dacă persistă și nu e ceva temporar, atunci pune presiune pe moneda națională și poate duce la devalorizarea ei.
Mai mult, în tot acest context complicat, o analiză a Ziarului Financiar arăta la începutul lunii noiembrie că retailerii internaționali au investit peste 20 de miliarde de euro în România, dar producția locală de alimente nu a reușit să țină pasul cu această creștere.
La modul concret, sectorul alimentar din România a atras investiții străine directe de aproape cinci ori mai mici decât investițiile făcute de actorii comerciali din retail. Prin urmare, indica Ziarul Financiar, piața românească s-a transformat într-una de consum și import, nu de producție. Iar această discrepanță explică parțial creșterea deficitului comercial de produse alimentare, care a depășit 6 miliarde de euro.
Și că tot vin sărbătorile de Crăciun, să nu ne mirăm dacă vedem că vor crește prețurile tot mai mult la anumite produse, chiar dacă scade inflația. Premierul Ciolacu deja a arătat la parodia aia de dezbatere electorală de la Antena 3 că nu știu detaliul ăsta, fiind incapabil să spună că prețurile la alimente și alte bunuri esențiale pot continua să crească chiar și dacă rata inflației scade.
Dar de ce cresc prețurile? Pentru că România înregistrează un deficit la categorii alimentare esențiale, precum carnea de porc, lactatele, peștele, fructele și legumele. Iar multe dintre aceste alimente ajung să fie importate.
Pomenile electorale din 2024, care au însumat creșterea de pensii și salarii, au fost și ele factori pentru creșterea deficitului comercial. De ce? Pentru că a crescut cererea internă de consum și, posibil, de investiții. Mai mult, îmi spunea azi la telefon un economist, deficitul comercial în creștere e generat de o posibilă încetinire sau scădere a exporturilor românești, care ar putea indica faptul că industria românească devine din ce în ce mai lipsită de competitivitate pe piețele internaționale. La capitolul ăsta niciun partid politic nu prezintă electoratului soluții clare.
E mult de muncă cu economia țării, dar premierul Ciolacu și ministrul Boloș ar cam trebui să înțeleagă faptul că, în general, o creștere a deficitului comercial nu este ideală pentru sănătatea economiei naționale, mai ales dacă această creștere este asociată cu o reducere a producției interne și o dependență excesivă de importuri, cum avem noi acum.
În plus, jurnaliștii de la G4 Media au publicat luni un studiu care arată că România are una dintre cele mai scăzute ponderi ale impozitelor în raport cu PIB-ul din UE. Concret, suma totală a taxelor și impozitelor colectate de statul român reprezintă un procent mic din totalul valorii economiei naționale.
Practic, guvernul PSD-PNL colectează mai puține taxe și impozite ca pondere din economia pe care o gestionează, comparativ cu alte țări din UE. Și să nu uităm că evaziunea fiscală în România, în special pe zona de TVA, este extrem de mare, iar GAP-ul de TVA a ajuns în România la 36,7%. Adică avem în acest moment cam 9 miliarde de euro, bani care nu au reușit să fie colectați de la contribuabili.
Dar nu doar TVA-ul e problema. Toate veniturile fiscale din România (impozitele pe venit, TVA, taxe pe proprietate) reprezintă o proporție mică din banii pe care îi colectează autoritățile publice de la cetățeni și companii pentru bugetul de stat. Iar când nu se colectează bani la bugetul de stat, ei bine, guvernul nu are suficientă putere pentru a investi în servicii publice (sănătate, educație, infrastructură etc). Asta se vede cu ochiul liber în majoritatea orașelor sau comunelor din România.
Atenție, când statul nu are suficientă putere ca să investească, cetățenii au parte de servicii publice mai slabe și de o dezvoltare economică limitată, care pe termen lung afectează creșterea economică la nivel național. Căci în economie totul e interconectat. Dar guvernanții noștri sunt corigenți la acest capitol.
Iar România stă prost și la deficitul de cont curent. BNR informa la jumătatea lunii octombrie că contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele opt luni din 2024, un deficit de 17,8 miliarde euro, în creştere cu 29,12% faţă de cel de 13,8 miliarde euro din perioada similară a anului trecut.
Dar să înțelegem puțin mai bine lucrurile. Ce e acest deficit de cont curent? Simplu pe doi, ca în tenis, e un indicator mai larg al economiei și include, pe lângă deficitul comercial, și alte fluxuri financiare internaționale. În el intră și balanța comercială (exporturi și importuri de bunuri și servicii), și veniturile primare (cum ar fi dobânzi, dividende, salarii trimise sau primite din străinătate de către cetățeni și firme), dar și veniturile secundare (transferuri unilaterale, cum ar fi benii trimiși de lucrători români din diaspora către familia de acasă sau ajutoarele financiare primite de la alte țări și organizații internaționale).
În acest moment, România trăiește mai mult pe banii altora, după cum mi-a spus o sursă din BNR. Iar pe termen lung asta e o mare vulnerabilitate. „De ce?” s-ar putea întreba unii. Răspunsul e simplu: Pentru că și grecii au urmat abordarea asta și știm cum s-a sfârșit povestea.
În altă ordine de idei, experții Consiliului Fiscal au avertizat încă de pe 14 Octombrie, înainte de campania electorală, că deficitele bugetare mari pe termen lung afectează dezvoltarea și stabilitatea economică a României, iar justificarea acestora prin investiții nu este convingătoare. De ce? Pentru că aceste deficite alimentează deficitul de cont curent, finanțat prin împrumuturi, și nu pot fi susținute la nesfârșit.
Consiliului Fiscal mai atrage atenția că probabil nu va exista un nou PNRR după 2026, iar România trebuie să valorifice eficient resursele actuale ale UE, întrucât și bugetul european ar putea suferi modificări în viitor, mai ales dacă se vor direcționa fonduri pentru reconstrucția Ucrainei.
România ar trebui să devină mai autonomă, spune Consiliului Fiscal, folosindu-și înțelept resursele interne și oportunitățile din cadrul UE. Dar aceste oportunități vin cu obligații împărțite pe jaloane, la care guvernanții de la București au cam strambat din nas în ultimul an, că sunt puși la treabă și trebuie să facă reforme structurale care strică din rețeaua de sinecuri politice.
Una din concluziile de moment e că bugetul public are nevoie de venituri proprii mai mari, capabile să finanțeze bunuri publice esențiale, dar politicienii noștri nu sunt capabili să vorbească despre proiectele de dezvoltare clare și strategii eficiente de a scoate de sub apă economia țării. Se vorbește numai în clișee și fraze sparte, care nu au la bază niciun argument economic. Din păcate suntem, cum s-ar spune, pe cont propriu. Iar 2025 va veni cu decontul, mai ales pentru mediul privat. Așa că trebuie să fim atenți pe cine punem ștampila de vot în următoarele săptămâni.