Suntem în război direct cu Rusia, iar acestea sunt cele mai importante ore ale democrației din România

Rusia a atacat România pe 24 noiembrie 2024, propulsâdu-l pe Călin Georgescu în fianla prezidențială. Operațiunea a fost amplă, bine organizată ca timp și structură și susținută financiar.

Tiparul e specific Rusiei lui Putin, care se pricepe să creeze campanii prin care se implică în alegerile din alte state și inundă spațiul public al locului cu dezinformare și manipulare pentru a-și satisface propriile interese geopolitice.

Foto: Andreea Păsărelu/Explicativ

O recapitulare a ce s-a întâmplat de luni până acum în cele mai importante ore ale democrației românești:

• Luni, Marcel Ciolacu revenea în funcția de președinte al PSD, dar refuza să facă o recomandare de vot pentru turul doi disputat între elena Lasconi și Călin Georgescu, spunând că „oamenii vor decide singuri ce este mai bine în 8 decembrie”. Încă se discuta în PSD ce majoritate s-ar putea crea după rezultatul alegerilor parlamentare de duminică, 1 Decembrie.

• Marți, un cont atribuit lui Alexander Dughin, cel despre care se zice că „este ideologul lui Putin”, a transmis într-un mesaj pe X că „România va fi parte din Rusia”. MAE a reacționat, dar a făcut-o și Marcel Ciolacu, după ce a înțeles că în PSD există o facțiune antieuropeană, care abia așteaptă momentul ca să-l debarce și să pună mâna pe partid pentru a face guvernare cu AUR. Acea facțiune e condusă de nimeni altul decât Victor Ponta.

PSD Ponta vs PSD Ciolacu - Ăsta e războiul politic din interiorul bătăliei cruciale pentru democrația și prosperitatea românească.

Așa că șeful încă al PSD a pulsat pe poziția euroatlantică a României în actualul context politic de la București și a transmis două mesaje puternice pe data de 3 Decembrie:

1) A spus că România nu poate avea un viitor alături de Rusia și că regimul lui Vladimir Putin reprezintă o amenințare la adresa democrației. Această poziție a venit în contextul unei postări pe X atribuite unui cont al ideologului rus Aleksandr Dughin, care susținea că România va deveni parte a Rusiei. Ciolacu a precizat că românii au demonstrat prin vot dorința de a continua dezvoltarea cu sprijin european, solicitând totodată liderilor politici să apere valorile tradiționale și identitatea națională. El a afirmat că a înțeles acest mesaj și va acționa în consecință, indiferent de sursa atacurilor la adresa românilor.

2) Apoi, Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu Elena Lasconi, șefa USR și candidata proeuropeană din cursa electorală pentru Palatul Cotroceni, și a transmis public după aceste discuții că este esențial să păstrăm direcția actuală a României alături de UE, NATO și în spațiul Schengen. A fost un mesaj indirect de susținere, dar nu l-a verabilizat cu numele, pentru a nu înfuria și mai mult votanții PSD care fac parte din electoratul dur al partidului și care îi urăsc de moarte pe USR-iști.

• Între timp, Victor Ponta, redevenit deputat PSD, a declarat marți la Digi24 că nu va vota cu Elena Lasconi întrucât consideră că „nu este pregătită şi capabilă să exercite o funcţie atât de importantă”.

„Cu cine votez, dacă votez, o să vă spun duminică”, a mai spus Victor Ponta. Întrebat apoi dacă crede că votantul clasic al PSD va alege Călin Georgescu, Ponta a răspuns: „Nu pot vorbi în numele tuturor votanţilor PSD, dar cei cu care am intrat în legătură şi în campanie, inclusiv lideri de partid, cu o singură excepţie, toţi mi-au spus că nu ar vota-o pe doamna Lasconi”.

• Ce a vrut să indice Ponta prin acest mesaj? Că PSD nu o vrea pe Lasconi, iar mesajul e unul diferit de cele două comunicate de Ciolacu. Ulterior, Ponta a declarat în Financial Times că va vota cu Călin Georgescu.

• Drept urmare, Ciolacu a înțeles în final miza și a direcționat toate eforturile pentru a crea o coaliție cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, care să reprezinte un front comun în viitorul Parlament pentru a se putea isca o eventuală suspendare a lui Călin Georgescu la primul derapaj al acestuia după ce va ajunge președinte (dacă va ajunge).

Am cerut desecretizarea documentelor din CSAT

• Luni seară am dat un mail către csat@presidency.ro în care am cerut să se desecretizeze informațiile discutate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din data de 28 noiembrie 2024 și să indice clar, cu nume, prenume și context, cum au fost operate atacurile cibernetice pentru influențarea alegerilor prezidențiale din România și cum l-a favorizat platforma Tik Tok pe candidatul independent Călin Georgescu.

• Am precizat că președintele Iohannis trebuie să facă acest lucru pentru că e nevoie să lămurească în detaliu ce presupune această problemă de siguranță națională pe care CSAT-ul a identificat-o, dar nu a dezvoltat-o

• Marți seară, TikTok a recunoscut că a eliminat un „grup” de conturi care l-au promovat electoral pe Călin Georgescu înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Declarați a fost făcută de la Brie Pegum, una din directorii companiei chineze care deține Tik Tok. Aceasta a vorbit în Parlamentul European, acolo unde a fost interogată cu privire la rolul pe care platforma Tik Tok l-a jucat în alegerile prezidențiale din România. Pegum a mai indicat că acele conturi care au promovat mesajele lui Călin Georgescu au încălcat regulile platformei care interzic publicitatea politică nemarcată.

• Miercuri, 4 decembrie, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale au anunțat crearea în viitorul Parlament a unei coalții menită să formeze o majoritate, să dea viitorul Guvern și să izoleze formațiunile extremiste.

• Anunțul acestui zid proeuropean în viitorul Parlament al României a venit după ce președintele Klaus Iohannis a desecretizat documentele discutate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024.

• Mai mult, Marcel Ciolacu a anunțat miercuri seară că o susține pe Elena Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale, după desecretizarea documentelor CSAT, spunând că „trebuie să depășim valul de ură”.

Cel mai mare avertisment

Așa cum am scris mai pe larg aici, BNR a intervenit deja pentru a menține cursul euro sub 5 lei, însă surse din mediul bancar avertizează că moneda națională s-ar putea deprecia la peste 6 lei pentru un euro dacă acesta ajunge președinte. Această depreciere ar afecta direct cetățenii prin creșterea ratelor la credite, chirii și servicii facturate în euro, în timp ce dobânzile interne ar continua să crească, punând presiune asupra populației și economiei. La nivel macroeconomic, o monedă slabă ar însemna creșterea costurilor de împrumut externe, complicând finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv pensiile și salariile.

Programul economic al lui Georgescu, construit pe populism și măsuri anti-investitori străini, a generat deja pierderi semnificative pe Bursa de Valori București, inclusiv fondurilor de pensii Pilon II, care au pierdut 2 miliarde de lei. Investitorii locali și internaționali își retrag capitalurile, semnalând lipsa de încredere în stabilitatea economică sub conducerea acestuia. Potrivit experților, Georgescu manipulează convingerile naționaliste și lipsa educației financiare a românilor pentru a promova o viziune economică periculoasă și nesustenabilă.

Desecretizarea

Campania pentru a-l propulsa pe Călin Georgescu a fost una amplă, bine organizată și susținută financiar, specifică Rusiei lui Putin, mai ales în ceea ce privește interferența în alegeri și campaniile de dezinformare și manipulare, potrivit documentelor desecretizate de CSAT.

Pe scurt, s-a planificat totul din timp și extrem de minuțios, toți cei implicați au mers după o strategie de coordonare, iar manipularea s-a făcut în baza unor studii sociologice avansate pentru a adapta mesajele pe categorii sociale și curente de opinie.

Acest sistem include conturi create din 2016, activate strategic în preajma alegerilor. Deci s-a lucrat în perspectiva a mai mulți ani, măsurându-se constant gradul în care România devine din ce în ce mai vulnerabilă și momentul perfect în care să se producă declanșarea acestui război hibrid.

Ce au vrut rușii să le livreze românilor vulnerabili pe care i-au prins în plasa manipulării prin urmărirea comportamentului online? Prototipul ideal de lider, care le gâdilă convingerile și care să le transmită că le înțelege frustrările, chiar dacă minte.

Iar documentele declasificate de CSAT indică foarte clar că este puțin probabil ca acest proces să fi fost realizat fără știrea și colaborarea directă a candidatului beneficiar, mai ales în condițiile unei campanii declarate fără buget.

Concret, acțiunea de a-l propulsa pe Călin Georgescu în turul doi al alegerilor prezidențiale a avut o desfășurare de manual, cu etape, care a culminat cu o mobilizare masivă și bine rostogolită sub radar, mai ales pe ultima sută de metri de campanie.

Documentul CSAT declasificat de la MAI arată că pentru operațiunea Georgescu s-a identificat un tipar similar cu cel folosit de Federația Rusă în Ucraina înaintea agresiunii, prin campania „Echilibru și Verticalitate,” similară cu „Frate lângă Frate,” axată pe manipularea micro-influencerilor legitimi. Campania a fost derulată prin canale de Telegram gestionate anonim.

5 concluzii despre campania lui Călin Georgescu:

• Campanie masivă pe TikTok: Peste 25.000 de conturi, coordonate din Rusia, au promovat intens candidatura lui Călin Georgescu pe TikTok. Dintre acestea, 1.183 de conturi au utilizat hashtag-ul "#CG11" în toate clipurile postate, iar 76 de conturi au fost create exclusiv pentru a distribui conținut pro-Georgescu.

• Implicarea influencerilor și a unei companii de marketing: Peste 100 de influenceri online au fost plătiți de o companie de marketing pentru a susține campania lui Georgescu. Sumele investite în promovarea online au fost semnificative, cu estimări de până la 3 milioane de euro pe zi, așa cum indică comunitatea oamenilor de afaceri, citată de SpotMedia.

• Cumpărarea de voturi și sprijinul organizațiilor extremiste: Rapoartele indică existența unor practici de cumpărare a voturilor și implicarea unor organizații extremiste și culte religioase în susținerea candidatului pro-rus.

• Crearea grupurilor de susținere pe Telegram: Încă din septembrie 2022, au fost create grupuri pe Telegram, precum "Călin Georgescu - Proiect de țară", pentru a promova narațiunile candidatului și a coagula susținătorii.

• Finanțare externă substanțială: Investițiile totale în campania lui Călin Georgescu au depășit 100 de milioane de euro, o sumă care sugerează o finanțare externă, având în vedere că astfel de resurse sunt dificil de obținut doar la nivel național.

  

Cum s-a desfășurat operațiunea Georgescu

Deși STS-ul a contrazis concluziile CSAT din 28 noiembrie și a susținut că nu a primit informații privind desfășurarea unor atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice utilizate în procesul electoral din 24 noiembrie 2024, asta nu înseamnă că ele nu au existat. Iar Mihnea Măruţă a descris foarte bine operațiunea Georgescu aplicată pentru România.

Pe scurt, operațiunea a fost pusă în aplicare prin mecanisme avansate de digital marketing. Iar Mihnea indică foarte bine că totul începe prin contractarea unei firme specializate, care creează un nucleu de comandă și implementează platforme precum CRM (Customer Relationship Management) și DMP (Data Management Platform) pentru targetare și profiling. Aceste platforme sunt conectate la pagini și conturi create pe rețelele sociale, iar interacțiunile utilizatorilor (ike-uri, follow-uri sau alăturarea grupurilor) sunt folosite pentru a dezvolta profiluri detaliate. În acest mod, fiecare persoană devine o țintă, fiind expusă constant mesajelor personalizate, care le confirmă alegerile sau le exploatează pasiunile, frustrările și vulnerabilitățile.

Rezultatul este o rețea vastă de persoane influențate printr-un bombardament informațional continuu, care le face să simtă că fac parte dintr-o mișcare de schimbare. Asta s-a întâmplat cu Călin Georgescu. Strategia asta presupune că în timpul campaniei electorale, grupurile și paginile aparent neutre sunt redirecționate către scopuri politice, iar mesajele sunt ajustate pentru a maximiza impactul. Astfel, votul devine un răspuns emoțional, lipsit de legătura cu programele politice sau rațiunea, fiind manipulat prin exploatarea vulnerabilităților psihologice și sociale ale alegătorilor.

În plus, Victor Ilie a publicat o investigație pe Snoop în care arată că, în ultimii opt ani, cel puțin două milioane de euro provenind de la compania de publicitate digitală AdNow, cu legături la Kremlin, au fost direcționați către site-uri ale unor televiziuni precum RTV și Realitatea Plus, influenceri conspiraționiști și publicații de extremă dreapta din România, propagând dezinformări și teorii conspiraționiste care au influențat votul românilor la alegerile prezidențiale și parlamentare.

Americanii au reacționat

Departamentul de Stat al SUA a transmis, joi dimineață, un comunicat prin purtătorul de cuvânt Matthew Miller, prin care își arată „îngrijorarea” față de informațiile privind implicarea Rusiei în activități cibernetice menite să influențeze procesul electoral.

Americanii spun clar că datele menționate în raport ar trebui să fie investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România.

Ce trebuie să înțelegem din ce spun americanii? Că, până la investigarea atacului, procesul electoral este afectat, votul cetățenilor a alterat, iar alegerile pot fi deturnate.

Departamentul de Stat al SUA a mai precizat și că o eventuală restricționare a investițiilor străine (retorica lui Călin Georgescu în campania electorală, care a vorbit și de naționalizarea companiilor) ar descuraja companiile americane să continue investițiile în România.

De asemenea, MAE a anunțat că România a informat Aliații despre tentativa de influențare a alegerilor, subliniind că a fost forba de „o interferență externă fără precedent”.

Am interpelat Parchetul General

Ținând cont că ne aflăm într-o situație de subminare a securității naționale a României, cum nu am mai tărit niciodată în 35 de ani, iar până și Departamentul de STAT al SUA și-a manifestat îngrijorarea față de deturnarea procesului electoral din România, am solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să-mi răspundeți la următoarele 4 întrebări:

1. În spațiul public a apărut miercuri seară, pe 4 decembrie, informația că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizează „elementele de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale” după desecretizarea documentelor din ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie. Ați declanșat o astfel de procedură?

2. Ce măsuri are în vedere Parchetul General în situația de față, după ce și Departamentul de Stat al SUA și-a manifestat îngrijorarea față de documentele din CSAT care arată privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne pentru a deturna integritatea procesului electoral din România?

3. Se poate începe urmărirea penală în acest moment față de Călin Georgescu, candidat independent la președinția României, pentru trădare, faptă prevăzută de art. 394 din Cod penal?

4. Candidatul independent la președinția României, Călin Georgescu, poate fi cercetat și judecat pentru tentativă la trădare, faptă prevăzută de art. 412 din Cod penal?

De ce trebuie să răspundă Parchetul? Pentru că informațiile sunt de interes public și pentru că în acest moment vorbim de o situație ce ține de siguranța națională și suveranitatea României, așa cum indică art. 1 din Constituția României.

Iar procurorii și restul instituțiilor statului TREBUIE să înțeleagă faptul că SIGURANȚA STATULUI prevalează PREZUMȚIEI DE NEVINOVĂȚIE!

Parchetul General s-a autosesizat în legătură cu finanțarea campaniei lui Călin Georgescu

Joi la prânz, Parchetul General a anunțat că s-a autosesizat în legătură cu finanțarea campaniei electorare a candidatului Călin Georgescu după desecretizarea documentelor din CSAT și cercetează coruperea alegătorilor și fapte de spălare de bani. Totodată, Parchetul General solicită DIICOT să efectueze o analiză proprie a informațiilor existente din perspectiva sesizării din oficiu.

Tot joi, SNSPA, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul independent Cristian Terheș au cerut joi Curții Constituționale să anuleze alegerile prezidențiale după ce serviciile secrete au susținut că ”un actor statal” l-a susținut pe Călin Georgescu, după cum informează G4 Media.

Concluzia de moment

Printr-un plan gândit minuțios de Putin, România a devenit în acest ore câmpul strategic de luptă unde se desfășoară războiul hibrid al Rusiei împotriva NATO și Occidentului.

Deci, pe scurt, Rusia desfășoară în România o amplă operațiune de bombardare a spațiului informațional și cibernetic cu manipulare și dezinformare prin atacuri hibride.

În plus, Călin Georgescu e iar în trending pe Tik Tok, semn că și inamicul combate asaltul nostru pentru apărarea democrației, încercând să acopere toate inițiativele din ultimele zile pentru a păstra statul ăsta pe drumul euroatlantic.

În acest moment structurile statului trebuie să țină cont de recomandarea Departamentului de Stat că e nevoie să se investigate pe deplin fenomenul Georgescu pentru a asigura integritatea procesului electoral din România. Cu alte cuvinte, varianta cea mai puțin riscantă ar fi amânarea alegerilor și urmărirea penală a lui Călin Georgescu ori invalidarea lor totală și reluarea primului tur al alegerilor.

De cealaltă parte, varianta cea mai riscantă este continuarea alegerilor la data stabilită, adică pe 8 Decembrie, și speranța că Elena Lasconi îl bate la voturi pe Călin Georgescu. Dar asta ar fi ca și cum am juca la ruletă viitorul țării. De ce? Pentru că în acest moment în instituțiile statului se dă un război între facțiunea pro-rusă și cea pro-occidentală. E care pe care și cine câștigă, câștigă tot. Cine pierde, pierde tot!

Călin Georgescu ar lua cele mai multe voturi în turul doi al alegerilor prezidențiale, arată datele sondajului Atlas Intel realizat în perioada 2-4 decembrie 2024, pe un eșantion de 3102 persoane și citat de HotNews. Potrivit cercetării, care nu a măsurat și efectul dezvăluirilor făcute de serviciile secrete pe tema campaniei electorale a lui Georgescu, acesta ar obține 47% din voturi, în timp ce Elena Lasconi ar lua 43%. 6.5% dintre români spun că și-ar anula votul, iar 2.7% spun că nu știu cu cine ar vota.

După cum indică jurnalistul Sebastian Zachmann, singura șansă a Elenei Lasconi e să scoată la vot electorat care nu a fost la urne în primele două duminici. „Oameni care detestă politica, dar care înțeleg că România alege acum între două lumi, nu între doi politicieni. E o alegere pe care, probabil, o faci o singură dată în viață. Că istoria nu-ți mai oferă turul doi”, a mai spus acesta.

Între timp, scriitorul Radu Vancu a scris un text viral, în care a arătat că 4 decembrie a fost ziua în care „toată lumea a făcut ce trebuia”.

„S-a văzut că România are anticorpi. Depresia noastră națională venea din faptul că de zece zile vedeam la lucru o rețea care destructura statul român și statul român nu avea nicio reacție. Era un sat fără câini, un loc al nimănui. Era locul în care nu se întâmpla nimic. Deodată am văzut că trăim într-o țară, că trăim într-un stat, și nu într-un loc părăsit de instituții. Asta a fost cel mai important lucru care s-a petrecut ieri. Am văzut că România există, de fapt. Da, există anticorpi care poate ține România într-o stare funcțională. Dar, pe de altă parte, dacă ne gândim cum s-a ajuns în această situație în care România era în pericol de destructurare, lucrurile nu arată bine”, a indicat scriitorul Radu Vancu, citat de Euronews România.

---