TikTok a devenit una dintre principalele arme ale războiului hibrid. Cum vor să-l reglementeze americanii și de ce nu poate fi interzis în UE
Intervenția Rusiei prin TikTok în alegerile prezidențiale din România a evidențiat impactul rețelelor sociale asupra modului în care poate fi subminată democrația în era digitală.
Elefantul din cameră, rețeaua socială chineză Tik Tok, s-a dovedit în campania pentru alegerile prezidențiale din România o armă extrem de eficientă prin care se pot organiza campanii de manipulare și dezinformare menite să favorizeze un candidat și să declanșeze un război hibrid asupra unui stat al UE și NATO.
Foto: PA Images via The Independent
Politico Europe scrie că după campania orchestrată pe TikTok pentru Călin Georgescu, noile norme ale UE privind reglementarea rețelelor sociale sunt testate până la limită.
Așa cum a reieșit din documentele declasificate de Consiliul Suprem de apărare al Țării (CSAT), Rusia ar fi orchestrat o campanie online sofisticată pentru a-l sprijini pe Călin Georgescu, utilizând rețele de influenceri și conturi false pentru a manipula algoritmii platformei și a amplifica mesajele sale.
Ca răspuns la această operațiune caracteristică unui război hibrid, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, invocând interferența străină în procesul electoral.
Pe scurt, CCR a indicat că a anulat alegerile prezidențiale și procesul electoral va fi reluat integral, cu stabilirea unei noi date pentru alegeri și asigurarea unui cadru legal și echitabil, pentru că au fost constatate mai multe neregularități, printre care:
manipularea votului;
utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale;
finanțări nedeclarate ale campaniei electorale, care au distorsionat egalitatea de șanse între competitori și caracterul democratic al alegerilor.
Această decizie a arătat cum un proces electoral poate fi deturnat și cât de vulnerabilă este o democrație în fața manipulării prin rețelele sociale. În paralel, Comisia Europeană a emis un ordin către TikTok pentru a păstra toate datele legate de alegerile din România, în conformitate cu Legea Serviciilor Digitale a UE, pentru a facilita investigațiile ulterioare privind posibilele încălcări ale legislației europene.
Numai că legislația UE privind rețelele sociale nu a fost niciodată menită să acționeze ca o soluție rapidă pentru evenimente precum alegerile din România. Prin urmare, situația de la noi din țară evidențiază influența semnificativă pe care platformele sociale o pot avea asupra proceselor democratice și subliniază necesitatea unei reglementări mai stricte pentru a preveni interferențele externe.
De asemenea, mai indică jurnaliștii de la Politico, ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele săptămâni servește drept exemplu pentru alte state membre ale UE și evidențiază importanța protejării integrității electorale în era digitală unde e tot mai greu să faci diferența dintre minciună și adevăr.
Un apel privind războiul hibrid al Rusiei dus pe Tik Tok împotriva statelor occidentale a fost făcut și de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care a afirmat recent că Rusia a învățat să influențeze alegeri prin intermediul noilor tehnologii.
„Văd exemplele din România, dar și din alte părți, cum că rușii chiar au învățat să spargă codul influențării alegerilor”, a declarat acesta la un eveniment de marți seară, din Bruxelles.
Răspunzând la o întrebare privind influența noilor tehnologii asupra democrației, Kaja Kallas s-a declarat „realmente îngrijorată” și a spus că „democrația se bazează pe încredere, iar dacă în alegeri nu mai poți avea încredere, cum poți avea încredere în rezultatul lor?”.
Kaja Kallas a mai sugerat, citată de G4 Media, că ar trebui să le luăm foarte în serios ce s-a întâmplat în România.
Putem să ne uităm peste ocean, la americani, ca să vedem cum noi, europenii, am putea reglementa Tik Tok.
TikTok vs SUA
Vineri, pe 6 Decembrie, Curtea de Apel a Statelor Unite pentru districtul Columbia a susținut legea care obligă compania chineză ByteDance să vândă platforma TikTok în Statele Unite până la începutul anului viitor. Dacă nu va face asta, atunci TikTok riscă să se confrunte cu o interdicție pe teritoriul american.
De ce s-a impus această decizie? Pentru că guvernul american consideră că Tik Tok este un pericol la adresa securității naționale a SUA din cauza accesului la datele personale ale americanilor.
În motivarea din 6 Decembrie emisă de Curtea de Apel americană se precizează că TikTok are termen ca până pe 19 ianuarie 2025 să pună în aplicare legea, adică să vândă aplicația sau să facă față interdicției.
Dacă compania chineză ByteDance nu vinde TikTok până la data respectivă, platforma va deveni indisponibilă în Statele Unite, cu excepția cazului în care președintele în funcție, adică Joe Biden, acordă o extindere de 90 de zile pe baza progresului făcut de compania tehnologică controlată de Partidul Comunist Chinez.
Ce trebuie să facă, mai exact, compania-mamă care administrează TikTok? Să transfere controlul asupra TikTok către o entitate care nu mai este asociată cu adversarii străini desemnați, cum ar fi Republica Populară Chineză, și să elimine orice relație operațională între ByteDance și operațiunile TikTok din SUA.
9 puncte din motivarea emisă de Curtea de Apel americană, care explică pe scurt imaginea de ansamblu:
ByteDance Ltd. contestat constituționalitatea legii Protecting Americans from Foreign Adversary Controlled Applications Act, semnată de președinte Biden în aprilie 2024, care interzice aplicațiile controlate de adversari străini din SUA, inclusiv TikTok.
Grupurile implicate în proces au fost ByteDance și creatori de conținut care folosesc TikTok. Aceștia au susținut că legea încalcă drepturile constituționale, în special cele legate de Primul Amendament (libertatea de exprimare).
Guvernul SUA susține că platforma TikTok prezintă riscuri majore pentru securitatea națională prin colectarea și potențiala manipulare a datelor utilizatorilor americani.
Legea definește aplicațiile „controlate de adversari străini” și prevede interdicții care intră în vigoare în 2025, împiedicând distribuția și operarea aplicațiilor controlate de entități asociate cu adversari străini.
Guvernul american justifică legea prin nevoia de a proteja datele cetățenilor americani și de a preveni manipularea conținutului online de către adversari străini, cum ar fi China.
TikTok argumentează că legea este discriminatorie, afectează libertatea de exprimare și că deja au fost implementate măsuri pentru a separa operațiunile din SUA de influența ByteDance.
Curtea de Apel care a emis decizia din 5 Decembrie a considerat că TikTok are legitimitate juridică să conteste legea și a evaluat constituționalitatea actului în baza standardelor stricte, inclusiv analiza sub Primul Amendament. Apoi Curtea a concluzionat că guvernul are justificări puternice legate de securitatea națională pentru adoptarea legii, iar aceste interese sunt suficiente pentru a justifica restricțiile impuse TikTok.
Creatorii de conținut și alte entități prezente pe TikTok în SUA susțin că interdicțiile afectează libertatea lor de exprimare, dar Curtea a decis că măsurile sunt necesare și proporționale pentru a proteja interesele naționale ale Statelor Unite.
Curtea de Apel a Statelor Unite pentru districtul Columbia a respins petițiile și a validat constituționalitatea legii, concluzionând că restricțiile impuse TikTok sunt necesare și proporționale în raport cu amenințările la adresa securității naționale.
Reuters scrie că decizia din 6 Decembrie a Curții de Apel, dacă nu va fi infirmată de Curtea Supremă, transferă soarta TikTok în mâinile președintelui Joe Biden, care trebuie să decidă dacă va acorda o prelungire de 90 de zile termenului-limită de 19 ianuarie pentru a forța vânzarea platformei.
Ulterior, responsabilitatea va trece la președintele Donald Trump, care își va începe mandatul pe 20 ianuarie. Cu toate acestea, rămâne incert dacă ByteDance poate demonstra progrese semnificative în direcția cesiunii necesare pentru a beneficia de prelungire.
În plus, jurnaliștii americani subliniează că Trump, deși a încercat să interzică TikTok în 2020, în campania sa recentă din acest an a declarat că nu va permite o astfel de interdicție.
TikTok, pe de altă parte, își pune speranțele în Curtea Supremă, anticipând că aceasta va anula decizia Curții de Apel pe baza dreptului la libertatea de exprimare garantat de Primul Amendament. Într-o declarație, compania a subliniat încrederea în istoricul Curții Supreme de a proteja drepturile constituționale ale americanilor, avertizând că legea impusă ar putea echivala cu „cenzurarea totală a poporului american”. Această situație rămâne un punct central în disputa dintre reglementarea națională și drepturile libertății de exprimare.
TikTok în alte țări
Platforma Tik Tok nu e arătată cu degetul în ceea ce privește faptul că este un real instrument care poate fi folosit pentru subminarea securității unui stat. Deja, națiuni precum India au interzis aplicația, invocând motive de securitate națională, scria The Guardian în urmă cu șapte luni. TikTok avea peste 150 de milioane de utilizatori în India, fiind una dintre cele mai mari piețe ale platformei.
În plus, Nepal a interzis complet TikTok în 2023, invocând conținut care „destramă armonia socială”. Totodată, mai multe țări din lume, dar și instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE, au interzis TikTok pe dispozitivele oficiale ale personalului, invocând preocupări legate de confidențialitate și securitate.
În Europa a existat și înainte de alegerile prezidențiale din România discuții despre reglementarea sau interzicerea platformei TikTok, pe fondul îngrijorărilor legate de confidențialitatea datelor și securitatea cibernetică.
În martie 2024, o analiză realizată de jurnaliștii de la Politico Europe indica faptul că extremiștii de dreapta din Europa utilizează intens TikTok pentru a atrage tinerii alegători, adaptându-și conținutul la preferințele generației Z. Pe scrut, extremiștii și-au direcționat eforturile de a acapara publicul tânăr, mai puțin interesat de politica convențională, dar activ pe platformele de social media.
Analiștii consultați de Politico în luna martie trăgeau și un semnal de alarmă, avertizând că TikTok poate deveni un teren fertil pentru dezinformare și radicalizare, având în vedere capacitatea sa de a răspândi rapid conținut viral. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la impactul platformei asupra democrației și la necesitatea unor reglementări mai stricte.
TikTok în România
În România, TikTok a depăşit pentru prima oară Facebook în 2024. HotNews precizează, conform unui studiu al DataReportal, că rețeaua socială chineză a devenit platforma pe care românii petrec cel mai mult timp.
Conform studiului, România ocupă locul doi în Europa Centrală ca număr de utilizatori de TikTok: circa 8,97 milioane. În plus, românii petrec în medie aproximativ 32 de ore și 30 de minute pe TikTok, în fiecare lună.
Un studiul realizat de IZI Data în perioada 12-14 noiembrie 2024 oferă o perspectivă mai clară asupra utilizatorilor de TikTok din România. Iar mai jos am pus și câteva concluzii al e studiului:
58% dintre adulții din mediul urban folosesc TikTok.
63% dintre utilizatori accesează platforma zilnic.
61% dintre muncitorii necalificați accesează TikTok zilnic, comparativ cu 36% din populația generală.
Doar 21% din profesioniștii (ingineri, economiști, medici, profesori) sunt utilizatori zilnici, iar 53% nu au cont pe TikTok.
Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, a cerut deja la finalul lunii noiembrie blocarea platformei TikTok în România, solicitarea venind în contextul scandalului privind conturile false folosite pentru propagarea mesajelor electorale ale lui Călin Georgescu.
Poate fi interzis TikTok în Europa?
Deși președina Comisiei Europene, Usrula von der Leyen, declara în primăvară că o interdicție a Tik Tok în UE, similară cu cea din SUA, nu este exclusă, nu au fost luate măsuri concrete în această direcție, potrivit Politico.
Uniunea Europeană se bazează pe legislația existentă, precum Legea Serviciilor Digitale (DSA), pentru a aborda preocupările legate de platformele digitale, inclusiv TikTok.
Pe 19 Februarie 2024, Comisia Europeană a deschis proceduri formale pentru a evalua dacă TikTok a încălcat DSA în domenii precum protecția minorilor și transparența publicității. Însă abordarea mai precaută a Europei reflectă diferențe culturale și politice față de SUA, inclusiv o încredere mai mare în reglementare decât în interdicții totale.
În plus, așa cum indică Euronews, unele state membre ale UE au luat măsuri individuale, cum ar fi interzicerea TikTok pe dispozitivele guvernamentale, dar nu există o interdicție la nivelul întregii UE.
Problema privind o interdicție la nivelul UE a TikTok constă în faptul că blocul comunitar nu are un cuvânt oficial de spus cu privire la problemele de securitate națională ale statelor membre.
Demersurile anterioare de reprimare a gigantului tehnologic chinez Huawei au arătat că procesul decizional al UE privind chestiunile de securitate tehnologică a necesitat ani de diplomație și un mozaic complex de norme care se traduc diferit în diferite țări, a mai notat presa europeană.
Interzicerea TikTok se va confrunta probabil cu aceleași obstacole, iar unii lideri europeni înă se gândesc și la viitorul lor politic, considerând că TikTok ar putea fi construit în continuare ca instrument de campanie politică, chiar dacă el s-a dovedit după alegerile din România că e o armă extrem de favorabilă războiului hirbid.
Mai mult, experții citați de platofrma The Next Web consideră că o interdicție totală a TikTok în UE este puțin probabilă, deoarece Bruxelles-ul preferă să utilizeze reglementări precum Legea Piețelor Digitale (DMA), Legea Serviciilor Digitale (DSA) și Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) pentru a controla utilizarea tehnologiei și protecția datelor, în loc să interzică aplicații.
Iar modul în care acționează SUA asupra TikTok e diferit și din punct de vedere juridic față de modul în care acționează UE. The Next Web mai arată că sistemul juridic al SUA se bazează pe common law, care permite acțiuni precum interdicții directe, în timp ce UE utilizează un cadru de drept civil, concentrându-se mai mult pe reglementări generale decât pe interdicții specifice.
Totuși, deși o interdicție a TikTok la nivelul UE este improbabilă, unele state membre ar putea decide individual să interzică TikTok, în funcție de propriile evaluări ale riscurilor de securitate.
Pentru a atenua temerile legate de securitatea datelor utilizatorilor europeni, TikTok investește 1,3 miliarde de dolari în construirea a trei centre de date în Europa: două în Irlanda și unul în Danemarca. Până la sfârșitul anului, aceste facilități vor asigura că datele utilizatorilor din UE rămân în jurisdicția europeană, indica anul trecut platforma de tehnologie Wired.
Ca parte a inițiativei „Project Clover”, TikTok va deschide un centru de transparență în Europa, unde autoritățile de reglementare pot examina funcționarea aplicației. De asemenea, compania a angajat NCC Group, un consultant extern din Marea Britanie, pentru a evalua independent securitatea cibernetică a platformei.
Aceste măsuri au fost luate în contextul în care mai multe țări europene au interzis utilizarea TikTok pe dispozitivele oficiale, din cauza îngrijorărilor privind posibila accesare a datelor de către guvernul chinez. În ciuda investițiilor semnificative, analiștii consultați de Wired au mai spus aceste eforturi ar putea să nu fie suficiente pentru a elimina complet suspiciunile legate de securitatea datelor și influența chineză asupra platformei. Iar ce s-a întâmplat în România le-a dat dreptate!
Operațiunea de invadare a României prin TikTok
O analiză a jurnaliștilor de la Finacial Times arată că o rețea de peste 100 de influenceri, cu un total de 8 milioane de urmăritori, a promovat masiv candidatura lui Călin Georgescu pe platforma TikTok, utilizând texte similare cu cele folosite în campanii pro-ruse din alte țări, precum Moldova.
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat că această campanie a fost „coordonată” de un stat străin, beneficiind de suportul unei firme de marketing digital bine pregătite.
Finacial Times mai indică că oficialii din Moldova au observat metode similare de influență în alegerile lor, estimând că Rusia a investit până la 100 de milioane de dolari în astfel de operațiuni pentru a susține candidați pro-ruși și a submina orientarea pro-europeană.
Totodată, un grup de experți bulgari în securitate cibernetică, cunoscut sub numele de BG Elves, a dezvăluit că Rusia a cheltuit 69 de milioane de euro pentru a finanța o campanie de propagandă și interferență la scară largă în Bulgaria și România. Fondurile au fost transferate prin tranzacții mici, de până la 5.000 de euro fiecare, pentru a răspândi influența rusă și a promova discursuri de extremă dreaptă în ambele țări.
BG Elves susține că a obținut documente care leagă aceste fluxuri financiare de companii și persoane fizice din Bulgaria și România, având scopul clar de a manipula opinia publică. Digi24 precizează că informațiile au fost transmise jurnaliștilor și serviciilor de investigație din România, Marea Britanie și Ucraina. Investigația a relevat, de asemenea, utilizarea unor servere închiriate în Olanda și Germania pentru a sprijini aceste operațiuni, precum și implicarea companiei Adnow în distribuirea propagandei și a publicității cu conținut controversat.