Tribuna Internațională: Trei ani de când Putin a început războiul de agresiune în Ucraina
La trei ani de la invazia rusă, Zelenski spune că este dispus să demisioneze „imediat” dacă acest lucru ar facilita aderarea Ucrainei la NATO.
Donald Trump face presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, iar europenii și ucrainenii sunt uimiți și se străduiesc să se adapteze la noua abordare a Statelor Unite. În cei trei ani de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, Ucraina a pierdut mari suprafețe de teren, scrie CNN, reușind să recâștige unele datorită ajutorului militar din partea aliaților săi occidentali. Între timp, milioane de ucraineni au fost dezrădăcinați și alte mii (cifre oficiale) au fost uciși sau răniți. Pe de altă parte, după trei ani de la agresiunea rusă, relaţia Kievului cu SUA (cel mai mare susţinător militar al său de la începutul războiului) s-a deteriorat rapid de la învestirea noii admnistrații de la Casa Albă, iar relaţiile dintre statul agresor Rusia şi Washington au început să cucunoască o revigorare.
Foto: Ilustrație HEATHER ELLIOTT/The Times
În tot aces context, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat duminică, înaintea unui summit la Kiev cu lideri aliaţi, la marcarea a trei ani de război, că este pregătit să demisioneze „imediat” în schimbul unei aderări a Ucrainei la NATO, o integrare căreia Statele Unite par să i se opună pe fondul unor tensiuni tot mai mari între Kiev şi Donald Trump.
Volodimir Zelenski a mai declarat că speră ca întâlnirea sa de luni cu mai mulți lideri ai țărilor aliate, în special din Europa, va constitui „un punct de cotitură”, în condițiile în care Kievul și partenerii săi încearcă să se mobilizeze în fața discursului ostil al președintelui SUA, care vrea să negocieze un acord doar cu Rusia. Preşedintele ucrainean a mai îndeamnat duminică Statele Unite şi Europa la unitate în vederea unei „păci durabile”.
Între timp, Putin a dat asigurări duminică, cu o zi înaintea marcării a trei ani de la invazia Ucrainei şi în contextul unei apropieri de America lui Donald Trump, că vrea să-şi consolideze armata pentru a garanta „suveranitatea prezentă şi viitoare” a Rusiei. De altfel, presa eurpeană scrie că Kremlinul consideră „promiţător” dialogul lui Vladimir Putin cu Donald Trump, care se arată tot mai ostil Ucrainei, în contextul în care Moscova şi Washingtonul negociază organizarea unui summit Putin-Trump.
Lideri din 13 țări se reunesc luni la Kiev pentru a reafirma sprijinul față de Ucraina, la trei ani de la invazia rusă. La reuniune participă și lideri europeni importanți, precum Ursula von der Leyen și premierul spaniol Pedro Sanchez, în timp ce alți 24 de lideri se vor alătura prin videoconferință. Emmanuel Macron a subliniat că Europa rămâne angajată într-o „revenire justă, solidă și durabilă la pace”, iar președintele Consiliului European, Antonio Costa, a convocat un summit special pe 6 martie, avertizând că „acesta este un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană”.
Pe de altă parte, Friedrich Merz, posibilul viitor cancelar al Germaniei, susține necesitatea unei „capacități autonome de apărare europeană” ca alternativă la NATO.
Pe teren, soldații ucraineni rămân hotărâți să lupte, indiferent de negocierile politice. „Dacă președintele ucrainean acceptă să cedeze Rusiei regiunile pe care le ocupă, băieții care luptă acum pentru pământul nostru (...) nu-l vor asculta pe Zelenski și vom continua să insistăm”, avertizează un comandant din Brigada 93. În marile orașe occidentale, inclusiv Paris, Londra și Washington, au avut loc manifestații de susținere a Ucrainei, în timp ce Moscova jubilează datorită apropierii lui Trump de Putin.
BBC scrie că Kievul nu mai arată ca un oraș în război, așa cum era acum trei ani. Magazinele sunt deschise, iar navetiștii întârzie în ambuteiaje în drumul lor spre serviciu. Dar în zilele care au trecut după data de 12 februarie 2025, momentul când președintele american Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Putin, au revenit vechile coșmaruri din 2022 privind dispariția țării.
Ucraina a pierdut 11% din teritoriul său începând din 2022
La începutul războiului, Ucraina a reușit cu succes să se împotrivească asaltului trupelor ruse spre Kiev, iar mai târziu a obținut victorii în părți din nord-estul regiunii Harkov și sudul regiunii Herson. Dar a suferit, de asemenea, pierderi majore în zonele estice din jurul orașelor Donețk și Bakhmut.
Foto: ilustrație CNN
De la invazia din 2022, Ucraina a pierdut controlul asupra a aproximativ 11% din teritoriul său, conform analizei CNN a datelor Institutului pentru Studiul Războiului. Luând în considerare terenurile deja pierdute în favoarea Rusiei și a separatiștilor susținuți de Rusia de la începutul conflictului în 2014, totalul terenurilor pe care Ucraina le-a pierdut în favoarea Rusiei din 2014 și până acum este de aproximativ 18%, conform calculelor CNN.
În 2014, forțele ruse au anexat ilegal Crimeea din Ucraina, la scurt timp după ce evenimentele Revoluției Maidan au provocat tulburări politice la Kiev. Mai târziu în același an, separatiștii sponsorizați de Rusia au preluat controlul asupra unor părți din regiunea Donbas, câștiguri care au rămas în mâinile Rusiei până în prezent. Conform Institutului pentru Studiul Războiului, atunci când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă la 24 februarie 2022, Vladimir Putin se aștepta să cucerească întreaga Ucraină în câteva zile. Ceea ce s-a întâmplat în schimb au fost trei ani de lupte intense, datorită contraofensivelor Ucrainei, înarmate de tranșe de ajutor venite din partea aliaților săi occidentali.
Katarzyna Pisarska, șefă a Warsaw Forum, a publicat pe X o hartă care indică cu albastru teritoriul pe care Ucraina l-a eliberat de la invazia din 2022 și spune că aceasta este o utilizare impresionantă a asistenței militare obținute din Occident.
Foto: Prof. Katarzyna PISARSKA/X
După trei ani de suferinţă, Ucraina nu mai are sprijinul SUA
Statele Unite au fost cel mai mare contributor unic la finanțarea Ucrainei de la începutul războiului în 2022, oferind aproximativ 95 de miliarde de dolari în ajutor militar, umanitar și financiar - ajutor care pare în acest moment pus în pericol de administrația Trump.
O analiză CNBC arată că după trei ani de război, Ucraina se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade de la începutul războiului, în contextul în care sprijinul militar din partea SUA este pus sub semnul întrebării. Relațiile dintre Washington și Kiev s-au deteriorat semnificativ odată cu instalarea administrației Trump, în timp ce Moscova și Washingtonul par să reîncălzească relațiile diplomatice. Această schimbare de paradigmă lasă Ucraina într-o poziție vulnerabilă, crescând riscul unui acord de pace defavorabil, care ar putea forța cedarea unor teritorii către Rusia.
Excluderea Ucrainei din discuțiile bilaterale dintre SUA și Rusia a provocat un val de îngrijorări în Europa și o deteriorare și mai mare a relației dintre Trump și Zelenski. Liderul ucrainean l-a acuzat pe președintele american că trăiește într-o „bulă de dezinformare rusească”, iar Trump a reacționat critic, punând sub semnul întrebării legitimitatea guvernării din Ucraina și spunând în mod propagandistic despre Zelenski că „e un dictator”. În plus, poziția SUA față de aderarea Ucrainei la NATO pare că nu mai există după ce Trump şi secretarul apărării, Pete Hegseth, au declarat că este „nerealist” ca Ucraina să adere la NATO şi că nu se poate aştepta să recâştige teritoriul ocupat de ruşi pe care l-a pierdut începând din 2014, când Rusia a invadat peninsula ucraineană Crimeea din Marea Neagră.
Hegseth a mai spus că nu există nicio şansă ca trupele americane să fie desfăşurate pentru a ajuta la menţinerea păcii în Ucraina în cadrul oricărui acord viitor, spunându-le liderilor europeni că vor trebui să se implice şi să îşi asume ei responsabilitatea pentru menţinerea păcii. Până în prezent, oficialii europeni au părut divizaţi cu privire la propunerea de a trimite o forţă de menţinere a păcii în Ucraina în orice scenariu postbelic.
Există voci din ce în ce mai multe care acuză administrația Trump că a făcut prea multe concesii Rusiei înainte chiar de începerea negocierilor, eliminând astfel posibilitatea ca aderarea Ucrainei la NATO să fie folosită ca pârghie diplomatică. Economistul Holger Schmieding a declarat pentru CNBC că Rusia nu a oferit nimic în schimb, ceea ce ar putea încuraja Moscova să ceară și mai mult.
În timp ce Ucraina se confruntă cu un rezultat potenţial „sumbru” al războiului şi cu sacrificii masive de vieţi omeneşti după trei ani lungi de război care au cauzat ţării pagube în valoare de până la 500 de miliarde de dolari, Kievul înfruntă din nou cu curaj situaţia, Zelenski insistând, după dramatica sa dispută cu Trump, că „împreună cu America şi Europa, pacea poate fi mai sigură”, iar acesta rămâne obiectivul Ucrainei.
(Aproape jumătate din ajutorul bilateral acordat Ucrainei a provenit din SUA) Foto: CNN
Trump a criticat fondurile americane trimise Ucrainei pe parcursul campaniei sale din 2024, iar recent a sugerat adoptarea unei abordări tranzacționale a ajutorului, spunând că SUA ar trebui să primească la schimb acces la minerale de pământuri rare, ofertă pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins-o pentru un moment.
„Le-am spus că vreau echivalentul a 500 de miliarde de dolari de pământuri rare, iar ei au fost, în esență, de acord să facă asta, așa că cel puțin nu ne simțim proști. Altfel suntem proști. Le-am spus, trebuie să obținem ceva. Nu putem continua să plătim acești bani”, a declarat Trump pentru Fox News la începutul acestei luni.
Istoricul american Timothy D. Snyder precizează că politica externă a SUA față de Ucraina în 2025 este dominată de o logică de revendicare financiară, tratând ajutorul oferit drept o datorie ce trebuie recuperată. Administrația americană cere Ucrainei să cedeze o parte semnificativă din veniturile sale din resurse naturale și porturi în schimbul sprijinului continuu, ceea ce ar echivala cu transformarea țării într-o colonie economică.
Ei bine, Timothy D. Snyder spune că acest lucru este perceput ca o formă de șantaj, pentru că retragerea sprijinului american ar lăsa Ucraina vulnerabilă în fața Rusiei, lucru care ar prelungi războiul și ar slăbi poziția ucraineană. Iar această abordare contravine principiilor obișnuite ale asistenței internaționale și ignoră faptul că sprijinul pentru Ucraina a fost deja benefic pentru SUA, atât economic, cât și strategic.
Mai concret, spus, ajutorul american, deși semnificativ, este mult mai mic comparativ cu investițiile europene sau costurile unor conflicte anterioare, precum războiul din Irak. Mai mult, Ucraina a oferit Statelor Unite oportunitatea de a testa și îmbunătăți echipamentele sale militare pe câmpul de luptă, iar prin rezistența sa a descurajat și alte agresiuni, inclusiv posibile acțiuni ale Chinei în Pacific.
Foto: Emilio Morenatti/AP via Profimedia Images
Dar în spatele acestei noi abordări politice a administrației de la Casa Albă s-ar afla o strategie de manipulare informațională care exploatează vulnerabilitățile emoționale ale lui Donald Trump, inclusiv teama sa de a fi „păcălit”, mai indică Timothy D. Snyder. Această influență ar putea veni din partea Rusiei sau a altor actori care încearcă să reconfigureze politica externă americană într-un mod care slăbește poziția globală a SUA. De aici și avertimentul lui Zelenski că președintele SUA e dezinformat.
Altfel spus, dacă această tendință continuă și Ucraina este abandonată, consecințele geopolitice ar putea fi grave și ar putea să marcheze o pierdere istorică de influență pentru SUA și o victorie strategică pentru Rusia.
Expertul militar Mick Ryan indică faptul că actuala abordare a negocierilor dintre SUA și Rusia probabil nu va pune capăt războiului. Mai curând, discuțiile ar putea duce la un fel de încetare a focului impusă cu forța și la o oprire temporară a luptelor, dar actuala narațiune SUA-Rusia, conform căreia războiul este vina Ucrainei și fantezia despre Zelenski ca dictator, înseamnă că problemele fundamentale ale războiului ar putea rămâne nerezolvate, precizează generalul Ryan. El mai precizează că acest lucru înseamnă că nu va exista nicio justiție pentru poporul ucrainean după un deceniu de operațiuni militare rusești, care au implicat crime, violuri, tortură, răpiri și tentativa de eradicare a culturii ucrainene și a statului ucrainean. Iar Putin (și Xi - președintele chinez vor fi încurajați și energizați să continue alte acte de agresiune pe viitor.
Milioane de ucraineni au fost strămutați
Trebuie să mai spunem că la trei ani de când Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, milioane de ucraineni și-au părăsit casele, fie în alte părți ale Ucrainei, fie în alte țări. Se estimează că peste 10 milioane de ucraineni sunt încă strămutați, iar la sfârșitul anului 2024, în Ucraina existau aproximativ 3,7 milioane de persoane strămutate în interiorul țării, iar alte 6,9 milioane de ucraineni căutau refugiu și azil în afara țării.
Foto: CNN
Trump riscă să joace rolul de fraier
Daniel Fried, membru al Atlantic Council și fost oficial al Departamentului de Stat al SUA, scrie pentru Foreign Policy că Administrația Trump a lansat un efort accelerat de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, dar riscă să își submineze propria abordare. Elementele-cheie ale planului au fost clare de luni de zile: o încetare a focului aproximativ de-a lungul liniei actuale a frontului, cu porțiunea din regiunea rusă Kursk deținută de Ucraina ca monedă de schimb nerezolvată în mâna Kievului, și acorduri de securitate pentru Ucraina, implicând în principal trupe europene, dar susținute de puterea aeriană a SUA și de alt sprijin.
Acest lucru ar putea funcționa. O Ucraină suverană și sigură ar fi o mare victorie pentru Europa și Statele Unite, chiar dacă guvernul ucrainean controlează doar o parte a țării sale pentru moment, precum guvernul vest-german în timpul Războiului Rece. Securitatea Ucrainei este esențială, iar insistența ca europenii să trimită trupe pentru a descuraja noi atacuri rusești după o încetare a focului este o mișcare îndrăzneață, care câștigă teren, mai notează Daniel Fried.
Statele Unite au cerut aliaților lor europeni să precizeze ce sunt dispuși să ofere pentru a sprijini Ucraina. Această abordare tranșantă ar putea fi menită să îi determine pe europeni să vorbească sau să tacă.
Acum, însă, Donald Trump pare să stea în calea propriului său plan. Discuțiile recente dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită păreau în regulă. Nu a existat niciun progres, ci doar începutul unui proces. Dar atacurile ulterioare ale lui Trump la adresa lui Zelenski și solicitările aparente ca Ucraina să organizeze alegeri ca o condiție prealabilă pentru discuții pot frânge impulsul generat de impulsul inițial al lui Trump.
Lupta cu Zelenski, mai notează Daniel Fried, ar putea fi menită să îi înmoaie pe ucraineni, dar are ca efect întărirea poziției Rusiei, ceea ce nu este cea mai bună tactică de negociere. Vor urma și alte teste, mai spune fostul oficial american, care se întreabă:
Va face Washingtonul presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului, sau va ceda administrația Trump în fața cererii Kremlinului ca Ucraina să organizeze mai întâi alegeri?
Vor sprijini Statele Unite aliații lor europeni dacă aceștia sunt de acord să trimită forțe în Ucraina?
Își va irosi administrația Trump pârghiile de influență acceptând reducerea sancțiunilor înainte ca Rusia să le fi câștigat prin respectarea tuturor condițiilor unei încetări a focului?
Rapoartele conform cărora Statele Unite încearcă să îndulcească limbajul G-7 care a scos în evidență agresiunea rusă sunt sumbre și amintesc de încercările anterioare și prostești ale SUA de a cumpăra bunăvoința Rusiei prin concesii preventive pe care Kremlinul le consideră o slăbiciune, mai atenționează Daniel Fried, care ține să concluzioneze că Administrația Trump riscă să joace rolul de fraier în această poveste dacă ajunge la o înțelegere murdară, adică nefavorabilă Ucrainei (țara agresată), cu un dictator ca Putin.
Anul al treilea de război, în câteva cuvinte şi cifre
AFP, citată de News.ro, a a făcut un rezumat cu câteva dintre momentele esenţiale ale acestui al treilea an de război.
KURSK
La începutul lunii august 2024, trupele ucrainene au lansat un atac surpriză în regiunea de frontieră Kursk (vestul Rusiei), unde încă rezistă în ciuda contraofensivei ruse lansate pentru a le expulza. La 13 februarie, Kievul a declarat că ar controla 500 km², cu două treimi mai puţin decât cei 1.400 km² revendicaţi la începutul atacului. Sute de civili ruşi nu au avut timp să se evacueze şi se află încă în zona din apropierea luptelor, rupţi de familiile lor şi de restul Rusiei. Volodimir Zelenski a declarat recent că este dispus să facă un „schimb” de teritorii în cazul unor negocieri de pace cu Moscova - cu alte cuvinte, să schimbe această mică parte ocupată a regiunii pentru bani - însă Kremlinul a respins această idee.
NORD-KOREENII
Presupusa implicare a unei armate străine a fost o escaladare majoră a conflictului. Potrivit Ucrainei, Statelor Unite şi Coreei de Sud, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de soldaţi pentru a ajuta forţele ruse în regiunea Kursk începând cu luna octombrie, un fapt pe care nici Moscova, nici Phenianul nu l-au recunoscut.
Kievul a afirmat recent că aceşti soldaţi au fost „retraşi” din cauza pierderilor importante, înainte de a raporta că aceştia luptă din nou în regiune. Serviciile secrete sud-coreene au estimat în ianuarie 2025 că aproximativ 300 de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi şi 2 700 răniţi. Phenianul a fost, de asemenea, acuzat luni de zile de Kiev şi de Occident că furnizează proiectile de artilerie şi rachete balistice Rusiei.
OREŞNIK
Rusia a folosit ultima sa generaţie de rachete Oreşnik la 21 noiembrie 2024 împotriva oraşului Dnipro din centrul-estul Ucrainei, ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane şi britanice cu rază lungă de acţiune. Pentru acest atac fără precedent, arma experimentală a purtat focoase convenţionale. Însă ea poate fi echipată cu focoase nucleare şi poate lovi ţinte aflate la mai multe mii de kilometri distanţă. Vladimir Putin a ameninţat că o va folosi împotriva „centrelor de decizie” de la Kiev.
4.360 KM PĂTRAŢI
Forţele ruse au avansat cu 4 360 km2 în Ucraina începând din 24 februarie 2024, de aproape 22 de ori mai mult decât în timpul celui de-al doilea an de război (200 km2), potrivit analizei AFP a datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), la data de 16 februarie. Aproape trei sferturi din teritoriul cucerit de ruşi se află în estul regiunii Doneţk, unde trupele Moscovei au revendicat capturarea oraşului Toreţk la 7 februarie 2025 şi se află în pragul unui alt mare oraş minier, Pokrovsk.
61 DE MILIARDE DE DOLARI
În aprilie 2024, Statele Unite au votat pentru acordarea unui ajutor economic şi militar de 61 de miliarde de dolari Ucrainei, după luni de negocieri în Congres.Între realegerea lui Donald Trump în noiembrie şi predarea puterii la 20 ianuarie, administraţia lui Joe Biden a depus toate eforturile pentru a-şi accelera ajutorul. În special, a deblocat 20 de miliarde de dolari, partea sa dintr-un împrumut de 50 de miliarde de dolari promis de G7, care va fi finanţat din dobânzile la activele ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor internaţionale.
În tot acest context, premierul britanic Keir Starmer a declarat că este în „interesul” Statelor Unite să „sprijine” Kievul. Liderul de la Londra are programată o vizită la Washington, unde se va întâlni joi cu preşedintele american Donald Trump. Pe de altp parte, preşedintele francez Emmanuel Macron este aşteptat luni la Washington să discute cu Trump despre viitorul Ucrainei și al relației Europei cu SUA.