Ce se întâmplă în MAE? Oana Țoiu: „România nu-și mai permite luxul să aștepte” | Interviu Explicativ
România traversează una dintre cele mai complicate perioade de politică externă din ultimii ani, într-un moment în care se schimbă alianțe, se reașază relația cu Statele Unite, iar războiul continuă chiar la granița noastră. Așa că am stat de vorbă la interviurile Explicativ cu ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, despre câtă influență mai are România în exterior, dar și despre cât de pregătită este diplomația românească pentru lumea care se schimbă.
Washingtonul nu a luat încă o decizie finală privind revizuirea prezenței militare americane în Europa, iar România are deja „un set de măsuri” în analiză în relația cu Rusia, spune șefa diplomației românești.
Oana Țoiu spune că diplomația trebuie să producă mai multă influență politică și mai multe rezultate economice pentru România. „România nu-și mai permite luxul să aștepte”, indică aceasta, recunoscând că Bucureștiul a intrat uneori în dezbaterea unor decizii europene „când deja era prea târziu”.
Ministra Oana Țoiu recunoaște și că România a întârziat să-și pregătească companiile pentru reconstrucția Ucrainei și că, în diplomația românească, s-a ajuns în trecut la sute de detașări, în timp ce statul plătea în unele capitale chirii deși deținea propriile clădiri.
Câtă influență mai are România în exterior și cât de repede poate MAE să transforme poziția geografică a României la Marea Neagră, alianțele și relațiile politice ale țării în putere reală în plan diplomatic?
SUA încă nu au luat o decizie finală privind revizuirea prezenței militare în România
„Realitatea este că 2024 a fost un an dificil în relația România-SUA și nu vreau să reiau motivele, sunt destul de clare și în mediul public. Apoi, evident, decizia SUA de a suspenda și apoi de a opri accesul la programul Visa Waiver a fost, de asemenea, trebuie să recunoaștem, un moment negativ în relația România-Statele Unite ale Americii. În același timp, vorbim de un parteneriat strategic consolidat, puternic, de respect reciproc între aceste două țări și cred că noi am reușit (...) să readucem această relație bilaterală într-un loc bun. Aș spune un loc foarte bun, dar ca să fie un loc foarte bun, acest lucru trebuie să se traducă în decizii concrete care țin de prezența trupelor”, spune ministra de Externe Oana Țoiu.
Am întrebat-o explicit dacă România riscă o nouă reducere a numărului militarilor americani, iar ministra de Externe a confirmat că revizuirea americană este încă în desfășurare.
„Baza Mihail Kogălniceanu a fost recunoscută în toate întâlnirile pe care le-am avut și eu în Congres. Știu că a fost parte din discuția delegației recente în SUA. De asemenea, noi avem acolo alocate investiții pentru anii următori, care sunt recunoscute de SUA ca fiind investiții cheie. Care va fi decizia finală a Statelor Unite ale Americii privind revizuirea pe care o fac, nu în dreptul României, ci în dreptul prezenței în Europa cu totul, este ceva ce întotdeauna am spus că depinde, evident, de momentul în care vor decide și ei să comunice asta. Nu avem o decizie finală în acest moment”, a indicat Oana Țoiu, insistând pe faptul că obiectivul Bucureștiului este „să fie menținută sau crescută prezența”, atât prin trupe, cât și prin capabilități.
Ministra de Externe leagă însă discuția despre americani de o responsabilitate pe care România nu o mai poate externaliza. Amintește că articolul 5 al NATO stă alături de articolul 3, adică obligația fiecărui stat de a investi în propria apărare, și susține că Forțele Navale au redevenit o prioritate după ani în care Marea Neagră și Portul Constanța nu au primit resursele și atenția pe care poziția geostrategică a României le cere. În aceeași logică, investițiile comune româno-americane sunt văzute de București inclusiv ca o „ancoră politică” în SUA pentru menținerea interesului american la Marea Neagră.
Cum se raportează România la Rusia
În ceea ce privește Rusia lui Putin, ministra de Externe evită să anunțe în avans o eventuală nouă reducere a reprezentării diplomatice la noi în țară. dar spune că „am avut reacții la nivel diplomatic proporționale”.
„Întotdeauna poți să fii mai dur. Pe de altă parte, este în acest moment destul de important pentru noi să avem această aliniere cu celelalte state ale UE, să avem această aliniere în interiorul NATO. Măsurile pe care România le-a luat sunt similare cu abordarea pe care o avem pe flancu estic. Există o excepție aici, țările baltice, care la începutul războiului de agresiune au redus prezența diplomatică semnificativ. A fost o decizie coordonată la acel moment. (...) Ați văzut că am închis Consulatul General al Rusiei la Constanța, a anunțat chiar președintele această decizie după ședința Consiliului Suprem de Apărare a a țării. Evident că în acest moment avem un set de măsuri care sunt în analiză, care sunt discutate, dar dincolo de măsurile la nivel diplomatic directe, care țin de reprezentarea aici, trebuie să fim conștienți că asta generează decizii în oglindă”, spune Oana Țoiu.
Aceasta a vorbit și despre modul în care România trata până recent eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei. „Noi tratam pe cei care încercau să ascundă felul în care generează profit pentru Rusia, profit care se duce în război, sau pe cei care cumpără ilegal, practic, produsele care erau pe lista de sancțiuni de la companiile care erau pe lista de sancțiuni, aproape ca amenzile de parcare, în sensul în care nu erau trecute în sfera penalului”, afirmă Țoiu.
Legislația a fost modificată, între timp, iar ministra de Externe spune că faptele grave de eludare a sancțiunilor pot fi pedepsite inclusiv cu închisoarea: „România nu trebuie văzută și nu este văzută ca un loc în care să își poată duce aceste afaceri ilegale în piață”, mai indică Oana Țoiu.
România și sprijinul pentru Ucraina
Ministra de Externe a României a vorbit foarte simplu și despre sprijinirea Ucrainei. „România are o istorie care îi arată clar că nu vrem Rusia la granița noastră terestră. Și puterea României în interiorul NATO și în interiorul Uniunii Europene depinde și de capacitatea noastră de a fi responsabili, împreună cu toți partenerii noștri, pentru a obține o pace în regiune. Și asta înseamnă să-i ajutăm pe cei care sunt atacați nejustificat să-și protejeze civilii și să reziste până când poate fi negociată o pace sustenabilă”, spune Oana Țoiu.
Ministra de Eterne nu s-a ferit de faptul că am mutat apoi discuția din zona strictă de securitate spre una economică și a spus explicit că România trebuie să privească reconstrucția Ucrainei și ca pe o piață în care companiile românești trebuie să fie prezente.
„E foarte important să înțelegem că vorbim și de o perspectivă de creștere economică comună. Reconstrucția înseamnă și procese de licitații pentru construcții, pentru infrastructură critică. Înseamnă și menținerea și creșterea unor fluxuri economice, pentru că reziliența înseamnă și menținerea unui flux comercial și economic care să permită inclusiv plata salariilor, iar miliardele puse la dispoziție și de Uniunea Europeană pentru procesul de reconstrucție se duc mai departe în achiziții, licitații, parteneriate comerciale, la care România trebuie să fie parte”, a indicat Oana Țoiu.
Ministra de externe recunoaște însă că România a pornit târziu pe acest drum și critică abordarea de a aștepta încheierea războiului înainte de a pregăti mediul economic românesc.
„Spre deosebire de alte țări care au pornit acest proces mult mai devreme, România o vreme — și, din perspectiva mea, nu cred că a fost o abordare potrivită — a așteptat să fie închisă pacea ca să poată să-și coordoneze companiile pentru procesul de reconstrucție. Nu cred că este o abordare corectă și am spus asta de la începutul mandatului, pentru că alte țări sunt deja prezente cu mediul economic acolo. Și atunci miza noastră este să ne asigurăm că deschidem aceste uși pentru companiile din România”, a mai subliniat Oana Țoiu.
Aceasta a anunțat și că, în această toamnă, MAE vrea să sprijine delegații de companii românești în Ucraina, să identifice oportunități de piață și să le faciliteze accesul la produse de asigurare și creditare ieftine, astfel încât firmele românești să poată intra efectiv în proiectele de reconstrucție.
Oana Țoiu a anunțat și intenția de redeschidere a Consulatului General de la Odesa, în funcție de situația de securitate.
România în UE
Am întrebat-o pe doamna Ministru și despre la influența reală a României în Uniunea Europeană și dacă Bucureștiul participă la scrierea agendei UE sau se adaptează unor decizii gândite de alții. Oana Țoiu a răspuns, spunând:
„În primul rând, România nu-și mai permite luxul să aștepte. În al doilea rând, vreau să fiu corectă cu diplomații României care au făcut lucruri extraordinare și lucruri necesare pentru România cu mult înainte de mandatul meu. Nu mi-au plăcut niciodată politicienii care spun [înaintea erei mele și după era mea]. Dar au făcut-o, pe de o parte, într-un mod mai subtil decât o cere contextul actual. Cetățenii au nevoie să știe ce se întâmplă în numele lor, care sunt obiectivele enunțate de negocieri ale României și cum facem pași în direcția respectivă. Și, într-adevăr, au existat și cazuri în care era nevoie de un mandat politic mult mai clar pentru anumite negocieri tehnice, din timp.
în spațiul dezbaterii publice din România, de multe ori s-a creat o dezbatere în jur unor reguli sau unor decizii europene, când deja era prea târziu, în momentul în care România a trebui să facă legislație care să pună în aplicare decizii deja luate. Și atunci este esențial ca România să fie parte din crearea agendei la început și asta facem. Și vă dau un exemplu concret, cel mai important dosar de de pe masa Ministerului Afacerilor Externe acum, la nivelul politicilor europene, este viitorul cadru financiar multianual. Vorbim de o miză de 60 de miliarde, aproximativ în dreptul României, aici, dar dincolo de suma efectivă, vorbim de regulile care vor fi puse în practică pentru alocarea acestor bani”, a indicat Oana Țoiu.
Bucureștiul cere păstrarea unor alocări consistente pentru coeziune și agricultură și încearcă să împiedice concentrarea fondurilor europene de competitivitate în jurul câtorva companii foarte mari din vestul Europei. România a coagulat, potrivit ministrei Oana Țoiu, și grupul a 16 state din „Prietenii Coeziunii”, în încercarea de a introduce în negocieri criteriul echilibrului geografic.
Turcia, tot mai importantă în ecuația de securitate de la Marea Neagră
În ceea ce privește Marea Neagră, Oana Țoiu a indicat Turcia drept un aliat extrem de important. „Turcia este aliatul nostru de la Marea Neagră care are cea mai mare putere militară din perspectiva forței navale. Dincolo de acest lucru, Marea Neagră are ceva specific, și anume Convenția de la Montreux. Pe de o parte, Convenția de la Montreux are acest element pozitiv și pentru securitatea României, pentru că este instrumentul care a dus la faptul că nu a fost crescut numărul de nave ale Rusiei în Marea Neagră. Dar, în același timp, înseamnă că nici din perspectiva celorlalți aliați, care nu sunt deja prezenți la Marea Neagră, nu pot să vină alte nave militare care să susțină apărarea aliată. Și de aceea este esențial, pe de o parte, să creștem propria capacitate, pe de altă parte, să întărim modul în care colaborăm la Marea Neagră”, spune ministra de Externe.
În această logică, cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia capătă o greutate mult mai mare decât simpla operațiune de combatere a minelor în derivă.
Oana Țoiu spune că acordul trilateral este extins și către protejarea infrastructurii critice: „La summitul NATO de la Ankara am finalizat acest acord trilateral România-Bulgaria-Turcia, o colaborare pe care până acum am avut-o între aceste trei țări pentru deminare, pentru scoaterea din apă și dezamorsarea minelor în derivă. Acest parteneriat acum a fost semnat la summit și va continua și pentru protejarea infrastructurii critice. Asta pentru România înseamnă ceva major. Vorbim și de potențialul de cabluri submarine, dar și de infrastructura critică care vizează energia”, a indicat Oana Țoiu. Ministra amintește și intensitatea dialogului bilateral, precizând că s-a întâlnit de „cinci-șase ori” cu omologul turc Hakan Fidan, dincolo de vizita oficială de la Ankara.
China: „Deficitul comercial este uriaș și nu mai poate să rămână așa”
În ceea ce privește relația cu China, ministra Oana Țoiu e pragmatică. Ea spune că România are nevoie de o relație comercială mai echilibrată cu Beijingul și indică agricultura drept una dintre zonele în care Bucureștiul vrea să câștige acces mai mare pe piața chineză.
„Avem mulți antreprenori din România care se bazează pe relația comercială cu China pentru propriile lor mecanisme de producție și comercializare. Dar trebuie să recunoaștem că acest deficit comercial cu China este uriaș și nu mai poate să rămână așa. Este ceea ce am spus direct și ambasadorului Chinei în România, este și parte din poziția noastră în interiorul UE pentru negocierile UE-China. (...) Credem că putem să avem o deschidere mult mai mare a pieței din China pentru produsele din agricultura României”, a mai spus ministra de Externe, precizând că dezechilibrul în relația cu China pe ceea ce înseamnă deficit comercial e de aproximativ 1 la 11.
Relația cu Beijingul are și o componentă de securitate pe care ministrul insistă că România nu o poate evita. Oana Țoiu amintește poziția Chinei în contextul incidentelor cu drone rusești și trasează foarte clar limita acestei susțineri: „China a avut o poziție puternică de susținere a faptului că este inacceptabil riscul la care a fost supusă România, nevoia de a avea pace în regiune și stabilitate, dar, sigur, coerent cu poziția lor de până acum, n-au numit Rusia ca agresor. Și este, de asemenea, cunoscut, atât la nivel diplomatic, cât și public, că există această relație comercială între cele două mari puteri, care se traduce și în componente folosite în industria de armament și în război. Deci, evident, trebuie să fim cât se poate de clari și cu asta, pentru că riscurile sunt riscuri care afectează direct și propria noastră securitate”.
În același timp, Oana Țoiu admite că, până când România și Uniunea Europeană vor putea produce intern toate echipamentele de care au nevoie, China rămâne un furnizor semnificativ, inclusiv pentru industria energiei regenerabile.
Republica Moldova: integrarea europeană este și o problemă de securitate pentru România
În cazul Republicii Moldova, Oana Țoiu leagă parcursul european de securitatea imediată a României și vorbește inclusiv despre cooperarea împotriva atacurilor hibride.
„A fost finalizat acest acord trilateral România-Moldova-Ucraina pentru securitate cibernetică, tocmai pentru că toate aceste trei țări știm că suntem ținta atacurilor și amenințărilor hibride. E foarte important ca instituțiile noastre să facă schimb de informații între ele, ca să poată mai repede să construiască infrastructura de protejare. (...) După o lungă perioadă în care reformele pe care Moldova le-a făcut n-au fost reflectate de deschiderea capitolelor de negociere, acum avem acest moment istoric la care România a avut o contribuție esențială, de deschidere a primului cluster de negociere cu Republica Moldova”, spune ministra de Externe, indicând că pentru București, miza este dublă: dezvoltarea economică țării vecine și reducerea vulnerabilității întregii regiuni în fața influenței și amenințărilor Rusiei.
Diplomația economică: „Aici e cel mai mult de construit”
Diplomația economică e una dintre zonele în care Oana Țoiu admite că România are încă mult de recuperat. Ministra de Externe o pune între cele trei mari priorități ale politicii externe și spune că obiectivul trebuie mutat mai apăsat spre susținerea companiilor românești care vor să crească peste granițe.
„Aici e cel mai mult de construit, pentru că, din perspectiva contribuției diplomației la creșterea economică a României, este foarte important să construim și sprijinul pentru antreprenorii români care vor să se ducă în afara României, pentru a-și duce mai departe produsele, serviciile. România trebuie să exporte mai mult, la valoare adăugată mai mare. Și noi putem să susținem asta. Facem asta de fiecare dată când ne cere cineva ajutorul, dar trebuie să fie structural, cu obiective măsurabile”, spune Oana Țoiu.
Problema este însă una de arhitectură a statului. Responsabilitatea pentru diplomația economică este împărțită între mai multe instituții, fără ca o singură structură să aibă controlul întregului mecanism.
Am întrebat-o pe ministra Oana Țoiu cine conduce, în realitate, diplomația economică românească, iar ea mi-a spus că asta-i „o problemă majoră”.
„Practic, diplomația economică, în sensul atașaților economici, nu este la Ministerul Afacerilor Externe. Atașații economici țin de ARICE, de Ministerul Economiei, cei care se ocupă de energie (...) țin de Ministerul Energiei, atașații de muncă sunt la Ministerul Muncii, atașații de interne la Ministerul de Interne. (...) Noi am spus de la început, și nu am spus doar în declarații, este în programul de guvernare formal, că aceste lucruri trebuie consolidate. (...) Realitatea este că nu s-a întâmplat această consolidare instituțională”, a indicat ministra de Externe.
Consecința, spune ea, este că antreprenorii români nu au încă suficientă claritate asupra instituției la care trebuie să apeleze și asupra instrumentelor pe care statul le poate pune la dispoziție.
Oana Țoiu susține, de altfel, centralizarea mecanismului și vorbește despre o inițiativă legislativă aflată în Parlament.
„Trebuie să ai o claritate a responsabilităților, trebuie să ai o sinergie a resurselor alocate și acest lucru este extrem de important. Noi discutăm aici de ambele axe: atragerea investițiilor aici în România, pentru că vorbim de locuri de muncă, crearea și susținerea unor locuri de muncă împreună cu antreprenorii români, evident, și de acest moment de maturizare a afacerilor din România. (...) Acum avem antreprenori care au o calitate ridicată a produselor, a serviciilor, au capitalul necesar. Vorbim de o economie a României care poate crește și cu extinderea exporturilor”, a mai spus Oana Țoiu.
Ministra de Externe a dat ca exemple și reactivarea unor comisii economice mixte blocate de 10-15 ani, relația cu India, cooperarea industrială și de apărare cu Polonia, precum și încercările de a elimina bariere pentru exporturile agricole românești în Turcia și China.
MAE funcționează cu un buget la jumătatea mediei europene
În spatele discuției despre influența României apare însă și problema resurselor. Oana Țoiu spune că Ministerul Afacerilor Externe funcționează de mult timp cu o alocare mult sub ceea ce investesc, în medie, celelalte state membre ale Uniunii Europene în diplomație și dezvoltare.
„Ministerul Afacerilor Externe, de multă vreme, se află la jumătate din media alocării financiare din Uniunea Europeană pentru bugetele pe care le au statele membre când vorbim de diplomație și de dezvoltare. Specific, 0,08% din produsul intern brut. (...) La masa negocierilor, fie că vorbim de cadrul financiar multianual, fie că vorbim de prioritizarea regiunilor estice, fie că vorbim de obiectivele noastre, inclusiv în relațiile bilaterale, avem niște oameni care au reușit în acești ani de zile, cu resurse mai puține, să ducă mai departe interesele României”, a indicat șefa diplomației românești.
Am întrebat-o unde ar direcționa banii dacă bugetul MAE ar putea fi dublat, ministra Oana Țoiu a pus resursa umană pe primul loc, urmată de patrimoniu și de modernizarea instrumentelor diplomației.
„În primul rând în resursa umană, fie că vorbim de partea de salarizare, fie că vorbim de accesul la instrumentele care le sunt necesare pentru a putea să crească nivelul de ambiție. Asta este un lucru esențial în comunicarea strategică. (...) Primul lucru și prima prioritate de departe este resursa umană, mai ales că, odată ce recrutezi o generație de diplomați, asta are implicații pe următorii 20-30 de ani”, a mai spus Oana Țoiu, care a admis și că la ultimul proces amplu de recrutare au existat peste 2.600 de aplicații și 15-17 candidați pe loc, dar că au existat inclusiv câștigători care au renunțat după ce au văzut nivelul de salarizare pentru debutanți.
Legea salarizării în MAE
Pe noua lege a salarizării unitare, ministrul de Externe respinge categoric scenariul în care diplomaților le-ar fi reduse salariile și susține că informațiile despre tăieri de până la 50% au fost parte a unei campanii de dezinformare: „Nu vor fi scăzute salariile în urma legii salarizării unitare. (...) Cine le-a spus de-a lungul timpului că le vor scădea salariile și, în unele cazuri, am văzut și informații false despre scăderea cu 50% a salariilor, a avut un interes foarte clar de propagandă, care nu s-a reflectat în niciun element din niciunul din proiectele legii respective. Pentru că toate versiunile au avut acest element cât se poate de clar (...) că, în cazul recalculărilor, în baza modificării grilei de salarizare, îngheață”.
Cu alte cuvinte, susține Oana Țoiu, în situațiile în care noua grilă ar genera teoretic un venit inferior celui aflat deja în plată, salariul rămâne la nivelul actual.
Ministra de Externe admite însă că există o problemă reală în sens opus: pentru poziții comparabile, unele salarii din MAE sunt cu o treime mai mici decât în alte ministere. Iar aici Oana Țoiu dă ca exemplu experți cu peste 20 de ani de experiență, implicați în negocieri europene cu o miză de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru România, care pot fi plătiți mai puțin decât funcționari aflați pe poziții comparabile în alte instituții. În plus, salariile diplomaților debutanți sunt sub salariul mediu din București.
Oana Țoiu atrage atenția și asupra uneia dintre cele mai surprinzătoare informații din negocierile pentru noua lege a salarizării: specificul carierei diplomatice nu fusese analizat suficient în etapa inițială.
„Noi am cerut încă de la început întâlniri cu Ministerul Muncii și experții Băncii Mondiale pentru a putea să clarificăm felul în care ei au înțeles cariera în diplomație și salarizarea. Și aici vine vestea proastă: ei nu au trecut în analizele lor, în interviurile pe care le-au avut, în întâlnirile interinstituționale pe care le-au avut, deloc prin specificul Ministerului Afacerilor Externe”, a spus ministra de Externe.
Oana Țoiu a invocat regimul legal de incompatibilități, restricțiile specifice vieții în misiune și situația familială a diplomaților și spune că MAE cere „un tratament echitabil între familiile ocupaționale”. În plus, ministra vrea ca pentru diplomații trimiși în străinătate să fie luat în calcul și costul real al vieții din țara de destinație, criteriu despre care ministrul spune că, până acum, nu fusese inclus în modul de stabilire a veniturilor.
Ce a găsit Oana Țoiu în propriul minister
Un subiect sensibil în discuția cu ministra Oana Țoiu a fost povestea detașărilor de la alte instituții în MAE. Aceasta a spus că practica a fost „folosită excesiv în trecut” și că s-a ajuns la aproximativ 300 de detașări, în condițiile în care o perioadă lungă nu au existat concursuri de angajare.
„Posturile respective ocupate prin detașare nu au fost întotdeauna scoase la concurs în interiorul ministerului pentru a trimite diplomați în posturile respective și s-a creat o spirală negativă (...) în care diplomații din centrală n-au avut întotdeauna acces la toate oportunitățile de carieră din spațiul exterior”, a precizt ministra.
Am întrebat-o pe Oana Țoiu dacă detașările au fost folosite drept recompense politice, iar aceasta a oferit un răspuns din care fiecare deduce ce dorește: „Aici cred că poate să judece fiecare uitându-se și la informațiile din spațiul public.”
Am vorbit cu ministra de Externe și despre felul în care statul român și-a administrat propria prezență externă. România are clădiri în orașe precum Bruxelles, Washington, Istanbul sau Tel Aviv, dar unele au rămas ani fără investiții, în timp ce statul plătea chirii în aceleași capitale.
„Am descoperit că plătim chirie în fiecare din țările respective, deși avem propriile noastre proprietăți, care sunt spații generoase, doar pentru că nu au fost făcute investițiile necesare în igienizare, renovare, păstrarea lor la un standard care să permită utilizarea lor”, spune Oana Țoiu. Ea estimează că renovarea acestor proprietăți s-ar recupera prin economiile de chirie în trei, patru sau cinci ani.
E o poveste aparent administrativă, dar spune ceva mai amplu despre momentul în care se află politica externă românească: România își ridică ambițiile într-o perioadă în care războiul de la graniță începe să fie tot mai prezent și în spațiul nostru intern prin tot mai multe provocări, relația transatlantică se reașază, iar puterea de negociere în UE ține de capacitatea de a crea soluții românești la marile probleme și provocări europene. Așa că întrebarea întrebarea de 1.000 de puncte de azi e cât de repede poate statul român să-și aducă instituțiile, oamenii și resursele la nivelul acestor ambiții.