Corespondență de la München: Zelenski anunță că Ucraina nu a fost invitată la discuțiile americano-ruse din Arabia Saudită și că zilele în care sprijinul SUA pentru Europa era garantat au apus
Putin a așteptat acest moment timp de trei ani de zile, adică să vadă cum SUA renunță de facto la Europa și Zelenski.
Zelenski, încă prezent la Conferința de Securitate de la München (care se termină azi), spune că nu a primit nicio invitație la negocierile pentru pacea din Ucraina despre care americanii au spus sâmbătă că vor urma să aibă loc zilele următoare în Arabia Saudită.
Foto: Munich Security Conference
„Nu avem documente, nici invitații și este ciudat pentru mine să vorbesc în acest caz, în acest format, dacă înainte nu am avut negocieri între noi și partenerii noștri strategici. Din câte îmi amintesc, Rusia nu este partenerul nostru strategic”, a spus președintele ucrainean.
Separat, consilierul său prezidențial Mykhailo Podolyak a negat și el Ucraina va participa la o viitoare întâlnire dintre Rusia și Statele Unite în Arabia Saudită, spunând că „nu există nimic pe masa negocierilor care să merite discutat” căci „Rusia nu este pregătită pentru negocieri”.
Zelenski a mai spus la München, într-o discuție cu jurnalist CNN Christiane Amanpour, că zilele în care sprijinul SUA pentru Europa era garantat au apus, îndemnându-i astfel pe liderii europeni să se unească pentru a crea o armată și o politică externă unită.
Foto: Munich Security Conference
Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că Europa trebuie să vină cu „propuneri bune” pentru asigurarea păcii în Ucraina dacă dorește să fie implicată în discuțiile conduse de SUA, iar președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat tot la München că „Europa trebuie să vorbească mai puțin și să facă mai mult”, ca răspuns la perspectiva de a fi exclusă de la discuții.
În tot acest context, ei bine, ucrainenii se tem de concesii și promisiuni false în negocierile de încetare a focului dintre Trump și Putin. Zelenski a respins ferm orice acord de pace negociat fără implicarea Kievului, subliniind că nu poate fi luată nicio decizie despre Ucraina fără Ucraina. Iar îngrijorările sale reflectă, pe bună dreptate, lipsa profundă de încredere a ucrainenilor în promisiunile rusești (a se vedea acordurile de la Misnk), având în vedere istoricul regimului condus de Vladimir Putin de a încălca acordurile și de a lansa noi agresiuni militare.
Avertismentul celor de pe linia frontului
Ucraina a insistat constant că va recâștiga teritoriile ocupate de Rusia, însă declarația recentă a lui Trump, conform căreia Ucraina este „puțin probabil” să recupereze mare parte din teritoriile pierdute, a spulberat această speranță pentru mulți ucraineni și oficiali de la Kiev. Pentru mulți dintre ucraineni, orice acord care lasă părți din țară sub control rusesc ar fi o trădare a sacrificiilor făcute de soldați și civili deopotrivă în acești ultimi trei ani de când Putin și-a lansat invazia pe scară largă.
În plus, soldații de pe linia frontului avertizează că cedarea teritoriului ar încuraja Rusia să-și continue agresiunea, nu doar în Ucraina, ci și în alte țări vecine. Și fără un sprijin susținut din partea Occidentului, militarii ucraineni cred că un armistițiu nu ar face decât să-i ofere lui Putin timp să se regrupeze și să reia campania de control total al țării, ceea ce ar duce la un nou război, nu la o pace durabilă, așa cum crede Donald Trump că va obține din deal-ul geopolitic cu Moscova peste capul europenilor și al lui Zelenski.
Așa cum indică și CNN, Putin a așteptat acest moment timp de trei ani de zile, adică să-l vadă pe Zelenski cum ajunge acum în umbra negocierilor internaționale „de pace”.
Președintele ucrainean, care a fost cândva un simbol al unității Occidentului împotriva Rusiei autocratice, pare acum marginalizat în propriul său rol. În locul unei întâlniri directe cu Donald Trump, Zelenski s-a trezit discutând cu secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, despre un plan economic pe care a refuzat să-l semneze.
Între timp, Trump a părut în ultima săptămână mai preocupat de convorbirile sale telefonice cu Vladimir Putin și de eliberarea unui prizonier american, oferind Rusiei o imagine mai umană în ochii publicului american.
Prioritatea lui Trump este o pace rapidă, nu soarta Ucrainei
În timp ce Trump și Putin își stabilesc tonul discuțiilor, Zelenski primește informații post-factum, în condițiile în care liniile generale ale unui posibil plan de pace prind contur. Secretarul american al Apărării, Peter Hegseth, i-a transmis clar lui Zelenski că Ucraina nu va deveni membră NATO și că nu va reveni la granițele din 2014. Mai mult, forțele de menținere a păcii nu vor include americani, ci vor fi formate doar din europeni, o veste ce spulberă speranțele Kievului de a avea garanții de securitate credibile.
Trimisul lui Trump pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, a sugerat ca Ucraina să renunțe la NATO, să accepte un armistițiu și să transforme ajutoarele financiare în împrumuturi. Această abordare pragmatică, centrată mai mult pe interese economice și pe exploatarea resurselor, arată că Trump nu consideră Ucraina o prioritate. Pentru el, obiectivul principal este o pace convenabilă cu Putin, chiar dacă asta înseamnă concesii majore pentru Ucraina.
Lui Trump i s-a bagat în cap că adevaratul inamic este China și că trebuie să se pregătească intens pentru un conflict cu ei.Ce nu i s-a spus e faptul că Rusia și China colaborează strâns și la final vor trage preșul americanilor când aceștia se așteaptă mai puțin.
De când se invită porcul la împărțitul cârnaților?