Corespondența specială de la Haga: presa americană estimează cât ar costa un război al lui Putin cu NATO
Unii generali și înalți oficiali ruși au declarat public că ambițiile lor imperiale nu se opresc la Ucraina, potrivit jurnaliștilor de la Bloomberg.
Jurnaliștii de la Bloomberg au făcut o amplă analiză în care arată că pe fondul unei remilitarizări accelerate a Rusiei, oficialii europeni se confruntă tot mai serios cu scenariul unui război direct între Rusia și NATO, o posibilitate considerată improbabilă în urmă cu doar câțiva ani.
Rusia produce deja muniție, drone și rachete într-un ritm care, în curând, va depăși necesitățile de pe frontul ucrainean. Mai mult, atacul SUA și Israelului asupra Iranului, aliat strategic al Kremlinului, a destabilizat și mai mult echilibrul global, iar Putin pare tot mai îndrăzneț.
Deși administrația Trump declară oficial că va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, președintele american a transmis semnale ambigue, evitând să se angajeze ferm față de articolul 5. În același timp, Trump a pus sub semnul întrebării absența Rusiei de la summitul G7, alimentând îndoielile europenilor privind angajamentul american, mai notează Bloomberg.
Evident, scenariul unui atac rusesc asupra teritoriului NATO este încă puțin probabil, dar jurnaliștii americani scriu că el devine din ce în ce mai plauzibil în viziunea unor lideri europeni. În plus, oficialii din Danemarca estimează că Rusia ar putea ataca un stat vecin în șase luni și ar deveni o amenințare credibilă pentru NATO în doi ani.
Țările baltice sunt considerate cel mai vulnerabil punct al alianței, scrie Bloomberg. De ce? Pentru că au fost parte a URSS, au importante minorități ruse și se învecinează cu Rusia și Belarus. Iar în cazul unui atac asupra acestora, invocarea articolului 5 ar declanșa o confruntare militară directă între Rusia și NATO. În paralel, NATO își intensifică apărarea aeriană pe flancul estic, iar statele baltice se retrag din tratate internaționale pentru a putea folosi minele de teren.
Scrut pe doi, un conflict Rusia–NATO ar produce daune colosale, atât umane, cât și economice. Bloomberg Economics estimează că un astfel de război ar costa PIB-ul global circa 1,3%, adică aproximativ 1,5 trilioane de dolari doar în primul an. Asta înseamnă aproape cât impactul invaziei ruse în Ucraina din 2022.
Într-o astfel de ipoteză, țările baltice ar fi devastate economic și ar suferi pierderi în PIB de circa 43,4%, iar restul Europei ar suferi scăderi între 0,8% și 1,2%.
Tot în acest scenariu, piețele financiare ar pica, porturile ar fi închise, comerțul în Marea Baltică ar fi blocat, iar rețelele de cabluri și infrastructura energetică ar deveni ținte ale atacurilor hibride. Iar la tot acest context s-ar putea adăuga o posibilă ezitare a lui Trump de a interveni pentru a apăra un aliat, preferând să posteze mesaje vagi în online despre „pace, nu război”, în locul unei reacții ferme, mai scriu jurnaliștii de la Bloomberg.
Chiar dacă Europa se înarmează rapid, forțele sale rămân fragmentate în comparație cu mașinăria de război rusă, care produce muniție de patru ori mai rapid decât toate țările NATO la un loc.
Pentru cine nu știe, Rusia își consolidează pozițiile în Kaliningrad și de-a lungul granițelor cu NATO, iar invazia ar putea începe printr-un pretext fabricat, precum oprirea trenului Moscova-Kaliningrad în Lituania, urmat apoi de o intervenție militară sub pretextul „protejării cetățenilor ruși”.
Războiul s-ar putea extinde rapid în toată regiunea baltică, cu atacuri asupra bazei infrastructurii occidentale și posibile reacții nucleare amenințate de Kremlin, menite să paralizeze răspunsul occidental.
Totuși, cel mai probabil scenariu pe termen scurt este menținerea unui conflict de uzură în Ucraina, fără un câștig decisiv de nicio parte, notează în continuare Bloomberg.
De ce nu s-ar înregistra niciun câștig? Pentru că o pace durabilă ar necesita eforturi comune din partea SUA, Europei și, eventual, a Chinei, dar Beijingul pare interesat să mențină SUA și NATO ocupate.
În acest context, Europa încearcă să consolideze poziția Ucrainei, investind în industria sa de apărare și susținând efortul de război. Simultan, NATO pregătește o creștere masivă a bugetului de apărare, până la 5% din PIB pe următorii 10 ani, ceea ce reflectă o schimbare structurală în relația cu Rusia.
Bloomberg mai spune că și fără o invazie iminentă, Europa a intrat într-o nouă eră de confruntare strategică, cu costuri uriașe deja estimate și posibile costuri catastrofale dacă Putin ar decide să treacă linia roșie și să pornească un război direct cu NATO.
Doar niste idioti pot face calculele acelea, in timp ce in Ucraina se moare zilnic. Sa calculezi economic un razboi trebuie sa fii nu doar cinic ci si imbecil.