Corespondență specială de la ONU: Nicușor Dan admite că a greșit în criza politică, dar nu spune cât. Schimbarea ambasadorilor nu are încă un termen

După ce președintele a susținut miercuri discursul său în cadrul Adunării Generale a ONU, la New York, a stat de vorbă cu jurnaliștii români înainte să se întoarcă la București. Fiecare dintre cei 10 jurnaliști prezenți a primit maxim 5 minute de interviu, drept pentru care am putut să pun doar patru întrebări fără follow-up.

Criza politică și partea de vină a președintelui pentru prelungirea ei

În primul rând, l-am întrebat pe președinte ce dacă ar trebui să își asume și el o parte din responsabilitatea pentru prelungirea crizei și dacă el consideră că a greșit cu ceva până acum, având în vedere că în timp ce era la ONU, în țară partidele au părut miercuri, pentru o nouă zi, să arate că nu ajung la vreun consesn în ceea ce privește varianta de guvern Mureșan.

Președintele Nicușor Dan a admis că poartă o parte din vină. A vorbit despre o dinamică începută cu lunile dinaintea moțiunii de cenzură, în care au fost implicate partidele coaliției și în care a participat și el la mai multe discuții. „Evident că, dacă suntem aici, nu este cineva care să nu fi greșit. Nici eu”, a spus președintele. Nu a indicat vreun procent, așa cum i-am cerut, și nici nu a făcut referire la vreo greșeală concretă. Asumarea a rămas la nivel de principiu, nu de bilanț.

Ce poate garanta Cotroceniul investitorilor

L-am mai întrebat pe președinte despre întâlnirea cu investitorii de la JP Morgan și ce le-a spus acestora. Președintele. declarat public că le-a spus investitorilor americani în titluri de stat că țara noastră va păstra traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei și că vom continua să luăm măsuri pentru competitivitate. Dar acestea sunt, în primul rând, decizii ale Guvernului și Parlamentului, iar România nici măcar nu are acum o majoritate de guvernare stabilă. Așa că l-am întrebat pe președinte în baza cărui control instituțional poate să garanteze investitorilor de la New York lucruri pe care Președinția nu le poate decide?

Nicușor Dan a mutat răspunsul de la puterea instituțională la angajamentul politic. A precizat că ținta de deficit de 3% este pentru 2030, nu pentru anul acesta, și că toate partidele cu care a discutat și-au asumat păstrarea traiectoriei. „Pot să vă asigur că, în discuțiile pe care le-am avut, partidele, fiecare dintre ele, și-au asumat să ne păstrăm traiectoria pe deficit. Asta am putut eu să spun și tind să cred partidele în asta", a explicat președintele.

Deci garanția prezentată investitorilor se sprijină, așadar, pe promisiunea partidelor, nu pe un mecanism controlat direct și clar de Palatul Cotroceni. Investitorii, mai spune președintele, i-au transmis și costul blocajului: situația financiară s-a stabilizat, dar neînțelegerile politice nu lasă dobânzile să coboare cât ar permite datele economice.

Noile numiri de ambasadorii nu au încă un calendar stabilit

Am vorbit cu președintele și despre faptul că în luna februarie spunea că pe la finalul lunii martie vor exista 40 sau circa 50 de rechemări și numiri de noi ambasadori. Apoi a spus mai recent că procesul a fost blocat de criza politică și că schimbarea trebuie făcută. Și iată că suntem la sfârșitul lui septembrie și schimbarea încă se așteaptă să vină. Drept urmare, l-am întrebat pe președintele Nicușor Dan despre momentul când se va întâmpla concret să numească noi ambasadori și după ce criterii îi va alege.

Firește, Nicușor Dan a recunoscut întârzierea, fără însă să ofere un nou termen. „Este o muncă începută, dar dusă foarte puțin. Nu a fost așteptarea ca această criză să se prelungească așa de mult”, a spus președintele. L-am întrebat când se va întâmpla schimbarea, a răspuns de două ori: „Nu imediat”.

Președintele a invocat și situația ambasadorilor care au familii cu copii și imposibilitatea mutării lor în mijlocul anului școlar. Nu a anunțat, deci, un calendar și nu a explicat criteriile de selecție. Drep urmare, promisiunea din luna februarie rămâne suspendată în aer, la fel ca eficiența diplomației românești la nivel de multe misiuni din lumea asta, fie că e vorba de ambasade au consulate.

Diplomația economică fără plan măsurabil

În final, l-am întrebat pe președinte dacă diplomația economică va deveni un criteriu real de performanță pentru ambasadori, ținând cont de faptul că investițiile străine directe au coborât de la 4,9 miliarde de euro la 1,1 miliarde în primele șapte luni ale anului.

Răspunsul scurt al președintelui a fost „Categoric”. Nicușor Dan a spus însă că direcția trebuie construită împreună cu Ministerul Economiei, ARICE și celelalte structuri centrale ale statului. Un ambasador, „oricât de binevoitor ar fi”, are nevoie de „un ghidaj despre ce companii, pe ce zone de activitate” și nu poate fi trimis pur și simplu să aducă investiții în România.

Diagnosticul pus de președinte este corect. Lipsește coordonarea, de care însă el este extrem de responsabil. Poate cel mai responsabil. Răspunsul lui Nicușor Dan nu a conținut vreo idee despre obiective clare, piețe prioritare sau companii vizate. Așa că în fața unei scăderi de 77% a investițiilor străine în România în 2026, președintele a ales să confirme problema mai mult decât să explice soluția.

---