Corespondență specială de la Vatican: Leon al XIV-lea, Americanul care nu vorbește în numele Americii lui Trump
Alegerea lui Robert Francis Prevost ca Papă Leon al XIV-lea marchează o premieră istorică: primul papă american într-un moment în care America însăși se redefinește.
Eram în gradena din partea stângă a Pieței Sfântul Petru dedicată jurnliștilor când balconul central al Bazilicii s-a deschis. A fost momentul în care s-a arătat lumii noul Suveran Pontif, americanul Robert Francis Prevost, devenit Papa Leon al XIV-lea. După cum indică deja presa internațională, am asistat cu toții la o imagine aproape suprarealistă. De ce? Pentru că într-o epocă în care America se izolează într-un populism extrem, își reconfigurează alianțele cu Europa și își exportă tensiunile sociale în plan global prin rețeaua de dezinformare MAGA, Vaticanul a ales, în premieră absolută, un papă născut în Chicago.
Dar Leon al XIV-lea nu este „un american la Roma” în sensul tradițional. Dimpotrivă, a fost considerat, chiar în interiorul Curiei, „cel mai puțin american dintre cardinalii americani”, după cum indică CNN.
Și nu doar pentru că vorbește fluent spaniola și italiana, ci pentru că a petrecut mai bine de două decenii în Peru, unde a trăit printre cei marginalizați, a condus o dieceză și s-a făcut cetățean peruan. Robert Prevost nu și-a revendicat originea de american în primele cuvinte ca papă, ci a salutat în spaniolă, a vorbit în italiană și s-a adresat direct „dragei sale dieceze din Chicago”. A fost, poate, modul lui de a spune lumii: sunt al tuturor, nu al unei singure patrii.
Și totuși, simbolismul este imposibil de ignorat, mai amintește CNN. Într-un moment în care SUA condusă de Trump și rețeaua MAGA conduce o rezvoluție globală conservatoare de extremă dreaptă, cu accente dure de antimigrație și dezinformare agresivă, alegerea unui papă care a trăit printre migranți și care și-a făcut un scop din a construi punți între Sudul global și Nordul bogat, între autoritate și umilință, între tradiție și reformă, nu este o coincidență.
Papa Leon al XIV-lea a fost ales cu o majoritate clară, ceea ce înseamnă că și aripa conservatoare din Conclav i-a recunoscut calitățile: echilibru, rigoare, capacitatea de a asculta și de a negocia. Și poate, în tăcere, și dorința de a salva Biserica din prăpastia polarizării în care se află lumea.
Prevost nu e charismatic, dar e lucid. Nu ține discursuri explozive, dar reușeste să facă multe lucruri cu o răbdare de fier. Nu promite minuni, dar practică smerenia activă, iar într-un interviu mai vechi, amintește CNN, se descria drept „un misionar”, nu un prelat.
Foto: Jakub Porzycki/NurPhoto/Getty Images
Papa Leon al XIV-lea are o diplomă de licență în matematică la Universitatea Villanova din Pennsylvania și a predat Drept Canonic în Peru. Joacă tenis, citește mult și călătorește discret. Iar acest profil, al omului calm, care repară mai degrabă decât strigă, este exact ceea ce lumea are nevoie acum, spun oamenii aici, la Vatican.
Papa Leon al XIV-lea, în primul său discurs către Biserca pe care a fost votat să o conducă, a spus: „Trebuie să fim o biserică care construiește punți”. Și, desigur, și-a asumat explicit filiația spirituală cu Sfântul Augustin și cu Papa Leon al XIII-lea, suveranul pontif care a pus la baza Bisericii doctrina socială și drepturile muncitorilor.
Noul Leon pare să vrea să continue aceeași linie: un papă cu o viziune socială puternică, dar temperat în ton și profund conștient de complexitățile lumii moderne. E văzut ca un centrist, cu accente progresiste în privința migrației, a sărăciei și a deschiderii către laici, dar și ca un conservator pe chestiuni doctrinare, cum ar fi hirotonirea femeilor, potrivit BBC.
O alegere nesperată într-un moment de fractură geopolitică profundă
Alegerea lui Robert Prevost vine într-un moment în care America, sub conducerea celui de-al doilea mandat Trump, pare mai ostilă ca niciodată pe plan internațional în raport cu aliații tradiționali, dar și în plan intern, unde discursul populist și extremist domină.
În acest context, faptul că Biserica Catolică a ales un american care întruchipează un alt tip de Americă, a empatiei, a diplomației și a echilibrului, este un gest simbolic și strategic. Nu e o „palmă” dată lui Trump, dar nici o coincidență, spune jurnalistul Stephen Collinson de la CNN.
Comentatorii catolici spun că Prevost întruchipează „ce e mai bun din valorile americane: dreptate, calm, seriozitate și universalism”. Dar marea lecție a alegerii sale ca Papă nu este despre America. Este despre lume. Despre cum se poate construi puntea între Nordul bogat și Sudul sărac, între tradiție și modernitate, între autoritate și ascultare. Despre cum poți veni dintr-o putere globală, dar să nu o reprezinți, ci să-i contrabalansezi excesele, cu smerenie și claritate morală.
Pentru Biserică, alegerea sa înseamnă continuitate cu reformele lui Francisc, dar și o posibilă consolidare a unui model de conducere mai sinodal, mai colaborativ și mai conectat la realitățile credincioșilor.
Pentru lume, însă, acest moment rămâne un paradox încărcat de sens: într-un timp în care se ridică ziduri, Papa Leon al XIV-lea este un om care a învățat să construiască punți.
Viitorul a venit
Anul 2025 aduce noi provocări pentru Papa Leon al XIV-lea, în contextul Anului Jubiliar, o celebrare specială organizată o dată la 25 de ani care va umple agenda Vaticanului cu evenimente religioase majore.
Pe lângă acestea, lumea așteaptă să vadă dacă noul papă va continua calea franciscană a modestiei și a deschiderii pe teme sociale, sau dacă va înclina spre o linie mai conservatoare, promovată de un segment al Bisericii care cere poziții mai stricte în privința sexului, genului, căsătoriei și migrației. Numirea a trei femei în Dicasterul pentru Episcopi a fost prezentată drept un pas real către participarea activă a femeilor în procesul decizional al Bisericii, nu doar un gest simbolic.
Papa Leon al XIV-lea va trebui, de asemenea, să decidă cu prudență când și cum să intervină pe scena internațională, într-o lume tot mai afectată de conflicte armate, populism și autoritarism.
Moștenind o Biserică marcată de scandaluri de abuz sexual, el se confruntă cu așteptări mari privind combaterea eficientă a acestui flagel și sporirea transparenței. Deși Papa Francisc a făcut pași importanți în această direcție, comisia sa pentru protecția copiilor a recunoscut anul trecut că în multe părți ale lumii încă există deficiențe majore în raportarea abuzurilor și lipsă de transparență în procesarea cazurilor la Vatican. Modul în care Papa Leon al XIV-lea va gestiona aceste chestiuni sensibile ar putea defini esența pontificatului său.
Jurnaliștii Eric Bradner și Elizabeth Wolfe scriu că Papa Leon al XIV-lea preia conducerea Bisericii Catolice într-un moment în care mulți credincioși speră la o continuare a deschiderii promovate de Papa Francisc față de femei și persoanele din comunitatea LGBTQ.
Lideri religioși precum sora Barbara Reid își exprimă optimismul că noul papă va merge pe urmele predecesorului său, care a afirmat că „toți aparținem Bisericii” și a promovat o atitudine incluzivă, chiar dacă nu a modificat doctrina în privința căsătoriilor între persoane de același sex.
Totuși, declarațiile anterioare ale cardinalului Robert Prevost sugerează o abordare mai rezervată, scrie presa americană. În 2023, acesta sublinia că rolurile de conducere oferite femeilor în Vatican nu implică o schimbare în tradiția care rezervă preoția exclusiv bărbaților. De asemenea, a exprimat anterior rezerve față de influența mass-mediei occidentale care ar susține practici contrare Evangheliei, printre care stilul de viață homosexual și familiile alternative. Comentariile sale indică un atașament față de doctrina tradițională, deși nu exclude un dialog atent cu diversitatea culturală a Bisericii universale.
În contextul complex al unei Biserici globale, Papa Leon trebuie acum să țină cont de vocile variate ale credincioșilor din întreaga lume, din Africa și Asia până în Europa și cele două Americi.
Chiar și în discuțiile recente despre Fiducia Supplicans, documentul Vaticanului care permite binecuvântarea cuplurilor de același sex, Prevost a pledat pentru un discernământ adaptat contextului local, amintind că în unele regiuni homosexualitatea este încă pedepsită cu moartea. Așadar, noul papă va trebui să navigheze cu grijă între fidelitatea față de tradiție și nevoia de deschidere într-o lume în schimbare.
Scurt pe doi, BBC srie că Papa Francisc a fost uneori criticat pentru că nu a reușit să-și atragă suficienți aliați în Statele Unite pe teme majore precum migrația, schimbările climatice și inegalitatea, în parte din cauza dificultății de a comunica aceste mesaje într-un mod convingător pentru publicul american.
Ei bine, acum, alegerea Papei Leon al XIV-lea pare să fi fost ghidată de dorința cardinalilor de a asigura continuitate și unitate, valori reflectate clar în primul său discurs rostit de la balconul Bazilicii Sf. Petru, în care a vorbit despre construirea de punți și despre umanitate ca un singur popor.
Deși urmează o perioadă în care trecutul său va fi analizat intens, de la opiniile sale politice până la modul în care a abordat scandalurile de abuz și poziționările sale sociale, cardinalii alegători par să fi evaluat deja toate aceste aspecte și să fi concluzionat că nimic nu îi compromite capacitatea de a conduce Biserica Catolică și de a fi vocea morală globală de care lumea are nevoie.