Despre PNRR și cum ne-am ratat șansa de a moderniza România
În loc să fie motorul schimbării, PNRR riscă să rămână în memorie drept o mare oportunitate ratată, care a arătat limitele unei clase politice incapabile să gestioneze responsabil resursele publice.
Știți care e cea mai mare problemă în țara asta? Că nu există răspundere penală pentru politicienii care ajung la guvernare și din acea poziție fură viitorul și șansa cetățenilor la dezvoltare și prosperitate.
Cazul cel mai clar e ratarea big time (cum ar spune un fost premier în mandatul căruia a fost pregătită implementarea) a oportunității de a profita cât mai mult de fondurile din PNRR pentru a ne dezvolta ca țară.
Vinovații principali pentru dezastru, căci cu ei trebuie să începem: foștii premieri Ciucă și Ciolacu, alături de foștii miniștri ai fondurilor europene, Câciu de la PSD și Boloș de la PNL.
După cum se știe deja, România a intrat în ultimul an de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență cu o frână trasă chiar de Guvern.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus în dezbatere publică o ordonanță de urgență menită, oficial, să „atenuze riscul fiscal sistemic, iminent și de gravitate excepțională”, cauzat de supracontractarea proiectelor. În termeni simpli, s-au promis prea multe investiții cu bani pe care bugetul nu îi poate susține, iar acum se opresc motoarele pentru a evita un derapaj bugetar.
Și dacă vă întrebați ce e supracontractarea asta, hai să explicăm puțin ca să înțeleagă toată lumea: ea se referă la faptul că autoritățile publice (adică ministerele, primăriile și agenții regionale sau centrale) au aprobat proiecte pe bani din PNRR a căror valoare depășește mult bugetul total inițial al PNRR-ului, adică de 28 miliarde euro.
În practică, se face peste tot asta, că e normal să-ți iei o rezervă de 10, 15 și chiar 20% peste buget, ca să acoperi eventuale proiecte care pică. Însă guvernele conduse de Ciucă și Ciolacu au ajuns la supracontractări de aproape 100% pe unele domenii, ceea ce înseamnă că au promis aproape dublu față de cât există efectiv bani care puteau veni prin PNRR.
Iar aici apare marea problemă, că diferența trebuie acoperită din bugetul României. Ori cum deficitul nostru e deja uriaș, statul NU ARE de unde să le plătească, iar asta pune presiune suplimentară pe finanțele publice.
Scurt pe doi, OUG-ul propus de MIPE prevede suspendarea semnării de noi contracte prin PNRR și programul Anghel Saligny, anularea celor în care nu au început procedurile de achiziție și limitarea strictă a angajamentelor pe 2025. Doar proiectele cu șanse reale de a fi finalizate până la 31 august 2026 vor merge mai departe, cu aprobări speciale.
Evident, frâna pusă de guvernul Bolojan și ministrul Pîslaru vine ca urmare a faptului că suntem la jumătatea lui august 2025, iar România a reușit până acum să absoarbă doar aproximativ 37,5% din suma totală care i-a fost alocată inițial prin PNRR (28,5 miliarde de euro), deși au trecut peste trei ani din perioada de implementare.
Suma asta include atât granturi, cât și împrumuturi, inclusiv avansurile primite. În plus, nu doar incapacitatea noastră de a obține mai multe fonduri trebuie avută în vedere, ci și faptul că după negocierile cu Comisia Europeană, Bruxelles-ul a concluzionat că e nevoie să se reducă aproape 7 miliarde de euro din PNRR-ul României pe componenta de împrumuturi pentru a se „evita un impact negativ asupra deficitului bugetar” și pentru a se „alinia planul la capacitatea reală a României de a implementa proiectele asumate până la termenul final al PNRR, stabilit pentru august 2026”.
Pe lista integrală a MIPE cu proiectele care pierd bani sau sunt eliminate complet, cea mai dură lovitură vine la spitale și infrastructură feroviară. Acolo sunt tăieri de peste 500 milioane de euro la proiectul celor 19 spitale noi, reducerea cu 1,36 miliarde euro a granturilor pentru modernizarea infrastructurii feroviare și mutarea altor 1,87 miliarde pe împrumuturi.
Sunt eliminate complet și finanțările pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor publice (300 milioane euro) și transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare. Alte proiecte primesc bugete reduse sau sunt mutate între granturi și împrumuturi, în încercarea de a închide planul pe o alocare totală redusă la 21,62 miliarde de euro.
Guvernul a spus clar că nu se va opri PNRR-ul, cum s-au grăbit propagandiștii de serviciu să spună, și nici investițiile în derulare ori șantierele finanțate din PNRR. Ideea principală transmisă de la Palatul Victoria e că nu se mai pornesc investiții care nu au pornit până acum, motivându-se că dacă nu s-a reușit după doi ani și jumătate să se pornească lucrarea pe un șantier, nu mai este timp fizic ca ea să fie pornită și finalizată.
Iar avertismentul a fost că toate investițiile care încep și nu se vor termina, vor intra pe buget de stat anul viitor. Prin urmare, se propune:
renunțarea la proiectele fără ordin de începere a lucrărilor, pentru a se concentra resursele pe inițiative aflate într-un stadiu avansat;
suspendarea proiectelor cu progres fizic între 0% și 30%, din cauza riscului ridicat de nefinalizare în termen.
Banii rămași vor fi împărțiți între proiectele avansate, dar fondurile tot nu ajung și trebuie găsite surse alternative de finanțare.
Desigur, au luat foc primarii noștri cei de toate zilele, PSD-iști și liberali deopotrivă. Ei au acuzat guvernul că nu au fost consultați privind blocarea unor proiecte de investiții care vizează șantiere deschise în comunitățile lor cu bani de la bugetul de stat și cu fonduri europene.
Primarul Bolojan le-a răspuns și le-a spus că România nu mai are capacitatea financiară de a susține toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani și că dacă nu se iau măsuri, din toamnă există risc de incapacitate de plată chiar și pentru proiectele începute.
Astfel, vor fi finanțate proiectele care se pot finaliza până anul viitor și nu au probleme majore, cu aprobare prin memorandum guvernamental, iar asigurarea sumelor depinde de reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și eșalonarea investițiilor în alte sectoare.
Deși primarii au rămas nemulțumiți, Bolojan le-a mai spus că pe PNRR, supracontractarea depășește 20 miliarde euro, la care se adaugă sume mari pe Anghel Saligny, CNI, Transporturi, Sănătate și alte linii de finanțare. În plus, multe proiecte PNRR au fost scoase de la finanțare din cauza lipsei aprobării pentru împrumuturi, a deficitului și a problemelor tehnice cum ar fi licitațiile neconforme sau lucrările imposibil de terminat.
Joi, primarii au mers la Guvern peste Bolojan și la ieșire au anunțat unii dintre ei că dacă nu mai primesc bani, vor compensa prin majorarea taxelor locale. Evident, paradoxul este că aceiași primari nu au protestat deloc la anunțul că guvernul va crește taxele. De ce? Pentru că o parte din încasări ajung în bugetele primăriilor lor, iar ei pot să se laude la oamenii pe care îi manipulează în comunitatea pe care o păstoresc cu „atragerea de fonduri”, fonduri care, de fapt, provin din același buzunar al contribuabilului, doar că printr-un alt circuit.
Deci, prieteni, în condițiile în care recesiunea se conturează tot mai clar la orizont, PNRR-ul, văzut să fie motorul modernizării României, riscă să intre în istorie nu ca o poveste de succes a reformelor, ci ca un studiu de caz despre cum populismul, indisciplina fiscală și incapacitatea administrativă pot transforma 28,5 miliarde de euro într-un EȘEC.
Și stați că nu am terminat: primarii au primit vânt în pupă de la PSD, care a reclamat printr-un comunicat de presă că nu există un acord în Coaliție pentru această propunere a Executivului privind sistarea unor investiții în toată țara, fie că este vorba de PNRR sau de Anghel Saligny, din cauza problemelor financiare.
Evident, PSD-ul și nici primarii nu au zis nimic de faptul că Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, mai ales, are în vedere acordarea proiectelor mai mult pe bază de clientelism politic și, în multe cazuri, cele mai multe, lipsesc criteriile clare și transparente în alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru modernizarea comunităților locale prin finanțarea lucrărilor de infrastructură esențiale, în special în zonele mai puțin dezvoltate ale țării.
Așa, dacă facem un pas în spate și privim în ansamblu, eșecul implementării PNRR nu e doar o chestiune tehnică sau un accident administrativ. E rezultatul unui amestec toxic de promisiuni nerealiste și nepăsare față de realitățile bugetare. Iar România a avut la dispoziție o șansă istorică pentru modernizare și reforme, dar a reușit performanța de a ajunge aproape la final de drum cu fonduri reduse, proiecte tăiate și scandaluri politice.
Și exact cum am spus la început, una din marile noastre probleme e că deciziile proaste ale politicienilor produc pierderi de miliarde de euro și blochează dezvoltarea pentru o generație întreagă, iar în acest caz discuția despre răspunderea politică nu mai este suficientă. Adevărata întrebare este dacă nu cumva ar trebui introdusă și răspunderea penală pentru cei care, prin decizii care se văd de pe Lună că sunt iresponsabile sau prin neglijență gravă, compromit un program de anvergura PNRR sau bugetul de stat prin proiecte fără cap finanțate prin Anghel Saligny.
Și poate ar trebui să ne întrebăm și cât de mare e vina administrației locale. Câte dintre proiectele din PNRR au fost respinse, anulate sau nici măcar începute din cauza primarilor care nu au pregătit documentația, au greșit licitațiile sau au așteptat să curgă banii fără să facă pașii minimi pentru a demara lucrările? Dacă tot vorbim de răspundere, aceasta nu trebuie să fie doar la București, ci și în teritoriu, acolo unde promisiunile s-au blocat în hârtii și unde, adesea, „fondurile europene” sunt doar un slogan electoral.
Daca ar fi fost fapta penală iresponsabilitate politică cu consecințe economice majore (și ar fi funcționat corect și justiția) eu cred că 80% din membrii guvernelor de după 1989 erau în pușcărie. Și aici mă refer cel puțin la premieri, miniștri de finanțe, economie, investiții și proiecte europene, dezvoltare locală, adică cei care au cele mai mari responsabilități de colectare fonduri sau au bugete de investiții.