Mai multe drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei. De ce incidentul e un test direct pentru NATO
Moscova a încălcat spațiul aerian al Poloniei cu 12 drone, iar Varșovia le-a doborât. Momentul e un test strategic pentru NATO, care trebuie să dovedească dacă apărarea colectivă e „de neclintit”.
Rusia lui Putin testează NATO prin dronele care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei noaptea trecută, iar ăsta e un incident major care marchează o escaladare periculoasă a războiului de agresiune al Moscovei pornit în Ucraina.
E pentru prima dată de la începutul invaziei ruse pe scară largă când o țară membră NATO a confirmat că a doborât obiecte de tip dronă care au pătruns în spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei.
Armata poloneză a descris episodul drept „o violare fără precedent a spațiului aerian al Poloniei” și „un act de agresiune care a reprezentat o amenințare reală pentru siguranța cetățenilor”.
Populația din trei regiuni de graniță, inclusiv Mazowieckie (unde se află și Varșovia) a fost îndemnată să rămână în case și să se adăpostească, iar traficul aerian a fost suspendat în patru aeroporturi, inclusiv pe aeroportul Chopin din capitală, în timp ce spațiul aerian al țării a fost închis temporar, potrivit Reuters.
Ce se știe până acum? Că președintele Poloniei a convocat o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate, iar premierul Tusk urmează să conducă o ședință extraordinară a guvernului, menținând un contact direct cu secretarul general al NATO.
Deși Polonia mai interceptase drone suspecte în trecut, acestea doar traversaseră spațiul său aerian al țării în drumul lor spre țintele din Ucraina. De data aceasta, însă, confirmarea că dronele au fost doborâte schimbă natura situației, căci e vorba despre prima confruntare directă între forțele unui stat NATO și echipamente militare rusești pe teritoriul aliat.
Asistăm, deci, la un mare test pentru Occident și pentru Europa, care confirmă cât de fragilă și volatilă este linia dintre războiul pornit de ruși în Ucraina și o posibilă extindere a lui pe teritoriul țărilor din NATO.
Escaladarea ăsta făcută de Kremlin vine pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei. În ultimele zile, un atac cu rachetă a lovit clădirea guvernului de la Kiev, iar clădirile reprezentanțelor UE și ale British Council din Ucraina au fost, de asemenea, avariate.
Toate incidentele astea indică faptul că Moscova își crește presiunea nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra statelor vecine și partenerilor occidentali în cheia discuțiilor pentru un eventual acord de pace.
În tot acest context, Jim Townsend, cercetător pe securitate internațională în Londra la RUSI și fost oficial al Pentagonului, a declarat pentru BBC că este greu de crezut că pătrunderea dronelor în Polonia a fost o simplă greșeală.
„O dronă poate fi o eroare, dar mai multe drone nu sunt o greșeală”, a spus Townsend, subliniind că incidentul este „un test la care NATO trebuie să răspundă”. El a adăugat că, deși partea militară a reacționat rapid, acum miza se mută pe terenul politic și va fi foarte important cum decide alianța să răspundă acestei provocări.
Care e obiectivul strategic al Moscovei
Să nu ne facem iluzii. Obiectivul strategic al Moscovei prin încălcarea spațiului aerian al Poloniei cu 12 drone în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine nu e nimic altceva decât parte din a demonstra faptul că NATO nu-și poate îndeplini mandatul de apărare colectivă.
Kremlinul caută să demonstreze că articolul 5 al NATO privind apărarea colectivă nu este, de fapt, „de neclintit”. Concret, Putin vrea să instaleze dubiul în rândul aliaților și să îi facă să se întrebe dacă o țară membră este atacată, chiar și simbolic, oare va sări NATO în apărarea ei sau va ezita, temându-se de escaladare?
În cazul Poloniei, episodul de azi marchează o diferență fundamentală față de incidentele trecute. Nu mai vorbim despre drone care doar traversează accidental spațiul aerian al țării, ci despre echipamente militare rusești doborâte de forțele unui stat NATO, într-o confruntare directă și confirmată. Iar avertismentele adresate populației, plus închiderea aeroporturilor, convocarea Consiliului Național de Securitate la Varșovia și comunicarea permanentă cu conducerea NATO arată cât de grav e momentul.
E o zi grea pentru Europa, căci astfel de incidente, deși aparent limitate ca amploare, funcționează ca exerciții de presiune psihologică și politică, adică fix ce vrea Rusia lui Putin. Kremlinul aruncă acum NATO într-o dilemă extrem de dificilă: reacționează ferm și riscă escaladarea, sau ezită și transmite semnalul că angajamentele de apărare sunt relative?
Cu alte cuvinte, Putin vrea să demonstreze că alianța transatlantică poate fi divizată în ceea ce privește pozițiile pe apărarea colectivă și intimidată de propriile decizii care pot duce la escaladare și la un război direct între Rusia și NATO. Iar dacă astfel de incidente ca cel de azi scot la iveală fisuri în solidaritatea NATO de a răspunde clar și ferm la invadarea spațiului aerian al unui stat aliat, atunci Kremlinul bifează o victorie strategică majoră fără a declanșa un război total.
Polonia a început deja să aplice strategia de descurajare militară
Se pare că Polonia a început deja să aplice strategia de descurajare militară înainte de orice altă acțiune viitoare a NATO.
Și să recapitulăm reacția: polonezii au doborât dronele rusești care i-au încălcat spațiul aerian, au comunicat ferm incidentul către populație și către aliați și au activat mecanismele de consultare la nivel de securitate națională și NATO.
Aceste gesturi nu sunt doar defensive, ci parte din logica descurajării, care presupune că adversarul trebuie să știe că fiecare pas agresiv va întâmpina un răspuns vizibil și proporțional.
Dacă nu existau aceste reacții ferme și rapide, riscul ar fi fost ca Rusia să înțeleagă ezitarea ca pe o invitație la escaladare. Deși în mod sigur Kremlinului nu-i pasă de reacția Poloniei, ci mai ales de reacția NATO.
Polonia a transmis că incidentul nu a fost o agresiune deliberată împotriva sa, ci un efect secundar al atacului asupra Ucrainei. „As a result of a Russian attack on Ukrainian territory” - zice comunicatul oficial. Fraza asta îi permite Poloniei să marcheze două obiective simultan:
Să arate că are capacitatea și voința de a reacționa militar, doborând dronele, întărind descurajarea și evitând impresia de pasivitate sau slăbiciune.
Să lase deschis spațiul politic pentru consultare în NATO, invocând mai degrabă articolul 4 (care presupune consultări între aliați) decât articolul 5 (care presupune apărarea colectivă), evitând astfel o escaladare automată și nedorită cu Rusia.
Deci, se joacă fin pentru că e un context complicat, iar polonezii au o reacție fermă pe teren militar, dar aplică și o reținere la nivel politic, pentru că își dau seama că e necesar să păstreze credibilitatea descurajării și să nu ofere Kremlinului pretextul că Occidentul vrea o confruntare directă.
Totuși, pentru ca această descurajare să funcționeze pe termen lung, nu este suficientă reacția punctuală la incidente ca cel de azi. Cu alte cuvinte, să nu ne facem iluzii, căci Rusia lui Putin va continua să testeze flancul estic al NATO prin drone, atacuri hibride și presiune psihologică asupra populației.
Iar România NU E FERITĂ de asemenea incidente.
Prin urmare, răspunsul real al NATO trebuie să fie descurajare prin înarmare și creștere a prezenței militare pe flancul estic cu forțe aeriene, antiaeriene și navale (Marea Neagră), astfel încât descurajarea să fie nu doar credibilă, ci și capabilă să producă efecte de apărare în eventualitatea unui scenariu negru care înseamnă confruntare militară directă.
Altfel spus, doar atunci când Moscova știe că fiecare pas făcut la granița NATO va genera costuri dure, tentația de a continua aceste provocări va scădea. Însă problema e că Putin crede exact opusul în acest moment, în ciuda reacției clare de descurajare a Poloniei.
