Manifestul lui Macron la München: „O persoană, un cont” pe rețelele sociale și „nicio pace fără europeni” în Ucraina
Prima zi a Conferinței de Securitate de la München s-a încheiat cu un discurs care a funcționat mai degrabă ca o declarație de direcție strategică decât ca o simplă intervenție diplomatică. Președintele francez Emmanuel Macron a încercat să traseze o linie ideologică și operațională pentru Europa într-o lume care, în mod evident, iese definitiv din logica post-Război Rece.
Mesajul său a fost simultan defensiv și ofensiv: apărarea modelului european, dar și trecerea Europei la statutul de actor geopolitic dur.
Macron a urcat pe scenă cu ideea că în Europa nu lipsa de resurse este problema, ci lipsa de încredere în sine. „Unde unii văd amenințări, eu văd forța noastră; unde unii văd îndoieli, eu vreau să văd speranță”, a declarat liderul francez.
În logica sa, o Europă mai puternică nu este anti-americană, ci dimpotrivă. Mesajul vine într-un context în care Washingtonul cere explicit europenilor să preia greul apărării convenționale pe continent.
Macron a respins frontal și narativele despre declinul Europei. A criticat ideea unei Europe „îmbătrânită, lentă, fragmentată”, susținând că UE rămâne „o construcție politică radical originală” care a transformat secole de războaie în pace instituționalizată prin interdependență economică.
Mesajul a fost că Europa nu este în declin, ci într-un proces dureros, dar necesar, de reinventare.
Președintele francez nu s-a limitat la diplomația de salon care se practică deseori la Munchen în marja Conferinței de Securitate, ci a livrat o viziune tăioasă despre o Europă care trebuie să înceteze să mai fie un simplu „consumator de securitate” pentru a deveni un actor geopolitic de sine stătător.
Liderul de la Palatul Élysée a reafirmat sprijinul neclintit pentru Ucraina, subliniind că europenii au devenit principalii contributori la rezistența Kievului. Macron a validat eforturile de pace negociată, dar a pus o condiție non-negociabilă: „Răspunsul nu poate fi cedarea în fața cererilor Rusiei, ci creșterea presiunii asupra acesteia”.
Analiza lui Macron asupra Rusiei a fost una chirurgicală. El a descris o țară slăbită strategic, izolată economic și dependentă de China, care a reușit contraperformanța de a accelera extinderea NATO prin propria agresiune. „Rușii vor trebui într-o zi să dea socoteală pentru enormitatea crimelor comise”, a avertizat Macron, subliniind inutilitatea pretextelor Kremlinului.
Însă, dincolo de conflictul imediat, Macron a privit către „ziua de după”. El a insistat că nicio arhitectură de securitate viitoare nu poate fi negociată peste capul europenilor. Concret, președintele francez a cerut ca Europa să fie la masa discuțiilor, indicând că „nu va exista pace fără europeni”.
Această dorință de autonomie se traduce, în viziunea sa, prin proiecte militare concrete. Macron a pledat pentru sistemul de luptă aeriană viitor (FCAS) și pentru inițiativele de apărare antiaeriană cu Germania, Italia și Marea Britanie. Mesajul a fost clar: banii europeni trebuie să susțină industria europeană, nu să favorizeze jucători naționali izolați.
„Sunt un tip de modă veche în aceste zile, dar cred în proiectele comune”, a glumit Macron, subliniind că fragmentarea investițiilor ar fi o „greșeală uriașă”. El a cerut o „preferință europeană” în tot lanțul de valori, de la inteligența artificială la minerale critice și tehnologii spațiale, pentru a asigura o independență reală față de marile puteri.
Macron a reafirmat poziția Franței ca pilon central al „Coaliției Voinței”. El a dezvăluit un detaliu strategic crucial: în timp ce în urmă cu un an Ucraina depindea masiv de informațiile americane, astăzi, două treimi din aceste capacități de intelligence sunt furnizate de Franța, subliniind astfel independența strategică în acțiune.
Lupta cu rețelele sociale
Secțiunea discursului care a ridicat cele mai multe sprâncene a fost, însă, atacul frontal asupra platformelor de social media. Macron a legat securitatea națională de integritatea spațiului digital, susținând că democrația este amenințată de „narațiuni nebunești” care circulă necontrolat pe internet.
„Suntem prea slabi și prea naivi”, a diagnosticat el relația Europei cu giganții tehnologici. Macron a avertizat că, prin lipsa de reglementare, „deschidem Cutia Pandorei”, permițând discursului instigator la ură și interferențelor străine să corodeze fundamentul societății.
Soluția propusă este una radicală: „O persoană, un cont”. Președintele a cerut platformelor să blocheze complet boții și să interzică sistemele de inteligență artificială care simulează identități umane în scopuri de manipulare politică organizată. Transparența algoritmilor a fost prezentată nu ca o opțiune tehnică, ci ca o necesitate democratică.
Macron a lovit într-un punct sensibil: protecția tinerelor generații. „Vom lăsa mintea, creierul și inima adolescenților noștri algoritmilor marilor companii?”, a întrebat retoric președintele francez, exprimându-și neîncrederea față de valorile promovate de algoritmi străini, în special cei chinezi, care operează fără control în spațiul european.
În acest context, Macron a reafirmat susținerea pentru inițiativa de a interzice accesul la rețelele sociale pentru cei sub 15 ani. Aceasta nu este doar o problemă de sănătate publică, ci o chestiune de protecție a educației și a democrației în sine, o barieră în calea uniformizării gândirii prin mecanisme opace de profit.
Critica sa la adresa conceptului de „libertate de exprimare” neîngrădită pe internet a fost una filosofică. Macron a amintit că libertatea europeană a fost definită încă din Iluminism: „Limita libertății mele este începutul libertății tale.” El a subliniat că respectul trebuie să rămână o componentă intrinsecă a discursului public, indiferent de mediul în care are loc.
Președintele a cerut puteri sporite pentru a da în judecată și a bloca platformele care refuză să respecte regulile sociale și ordinea publică a statelor. Această abordare reprezintă un pas dincolo de Digital Services Act (DSA), vizând o responsabilitate juridică directă a companiilor tech pentru haosul informațional.
Referindu-se la interferențele străine, Macron a fost categoric: „Ar trebui să interzicem capacitatea acestor actori de a interveni în spațiul nostru public.” El a legat aceste atacuri cibernetice și informaționale de campaniile electorale, sugerând că integritatea votului depinde de curățarea rețelelor sociale de actori maligni.
Discursul lui Macron a marcat și o repoziționare față de relația transatlantică. Macron a sugerat că o Europă mai puternică și mai bine reglementată va fi un aliat mai bun pentru Statele Unite. Suveranitatea nu înseamnă izolare, ci capacitatea de a vorbi de pe poziții de forță și de a nu fi doar un spectator la deciziile care privesc continentul.
Un alt punct cheie a fost menționarea „flotei fantomă” a Rusiei. Macron a cerut intensificarea sancțiunilor în sectoarele energetic și financiar, remarcând că 75% dintre navele sancționate nu se mai întorc în Rusia. Ăsta a fost un apel la acțiune concretă pentru a secătui resursele care alimentează mașinăria de război a Kremlinului.
În plan financiar, Macron a lăudat noile instrumente ale UE, precum programele de împrumut comun pentru apărare, și a recunoscut că există „tabuuri” în jurul datoriilor comune, dar a subliniat apetitul pieței pentru active sigure europene, care pot finanța inovația militară și tehnologică necesară supraviețuirii.
Finalul primei zile la MSC a fost practic marcat de viziunea lui Macron despre „Europa ca putere geopolitică”. El a recunoscut că acest concept nu a făcut parte din „ADN-ul inițial” al construcției europene, care a fost gândită pentru pace internă, dar a insistat că adaptarea la noua ordine mondială este vitală.
„Nu vorbesc despre Franța sau Germania devenind mari puteri, ci despre Europa ca întreg”, a clarificat Macron. Preșeintele francez a mai sugerat că această putere trebuie să se manifeste prin design, nu prin accident, necesitând o coordonare fără precedent între statele membre în domenii care variază de la rachete cu rază lungă de acțiune până la protecția mediului digital.
Macron a lăsat audiența cu o provocare: aceea de a trece de la faza discuțiilor în spatele ușilor închise la livrarea de rezultate palpabile. Iar mesajul său de „speranță și determinare” a fost, în esență, un impuls pentru un continent care trebuie să învețe să se apere singur, atât pe câmpul de luptă, cât și pe ecranul smartphone-ului.
„Istoria nu așteaptă”, a părut să spună Macron prin fiecare paragraf din discursul său. El a lăsat audiența cu o viziune a unei Europe care își recâștigă vocea, o Europă care nu se teme să reglementeze giganții tech pentru a-și salva tinerii și care nu se teme să investească în propriile arme pentru a-și salva viitorul.
Prin acest discurs, Macron și-a reconfirmat poziția de lider care privește dincolo de crizele imediate, încercând să deseneze conturul unei Europe care nu doar supraviețuiește, ci impune regulile jocului în secolul XXI. Rămâne de văzut dacă aliații săi europeni vor avea același curaj de a închide „Cutia Pandorei” digitale și de a deschide, în schimb, era autonomiei strategice reale despre care Franța vorbea chiar și atunci când acest concept nu era la modă, căci ne asigura doamna Merkel că lucrurile merg în direcția bună.
