Ordonanța Trenuleț a sărit de pe șine, iar mediul privat a fost aruncat din vagoane. 2025 vine cu taxe crescute, investiții blocate, salarii și pensii înghețate și deficit de aproape 9%
Într-un context economic extrem de dificil, Guvernul Ciolacu adoptă măsuri prociclice: crește taxele și elimină facilitățile în IT, construcții și agricultură, ceea ce riscă să încetinească economia.
Proiectul Ordonanței de Urgență cunoscută sub denumirea de „ordonanța trenuleț” a fost pus duminică în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor, iar Guvernul se reunește luni, în ședință de urgență, pentru a adoptat prevederile.
Foto: gov.ro
Ce propunere pentru anul 2025, pe scurt, „ordonanța trenuleț”? Măsuri de austeritate menite să limiteze cheltuielile publice. Printre acestea se numără înghețarea salariilor și sporurilor pentru angajații din sectorul public la nivelul lunii decembrie 2024, suspendarea aplicării legii privind statutul personalului profesionist operativ din serviciile civile de asistență medicală de urgență până la 1 ianuarie 2026 și blocarea angajărilor în instituțiile publice, cu excepția situațiilor excepționale. De asemenea, pensiile speciale nu vor fi indexate cu rata inflației, iar indemnizațiile pentru diverse categorii, precum veteranii de război și revoluționarii, vor rămâne la nivelul din 2024.
În plus, proiectul de OUG prevede suspendarea aplicării unor legi și amânarea înființării unor instituții, cum ar fi Agenția pentru Calitatea Marketingului Produselor Agroalimentare, până la 1 ianuarie 2026, dar și menținerea interdicției de achiziționare a autovehiculelor și mobilierului de către autoritățile publice în 2025, cât și eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive privind drepturi salariale ale bugetarilor. O altă prevedere se referă la suspendarea acordării compensațiilor pentru servicii turistice pentru personalul militar și polițiști în concediul de odihnă aferent anului 2025.
De asemenea, se propune plafonarea burselor studenților și limitarea reducerilor pentru transportul feroviar la distanța dintre localitatea de domiciliu și cea în care studiază. Aceste măsuri au generat controverse și nemulțumiri în rândul sindicatelor și al societății civile, fiind percepute ca soluții superficiale și dăunătoare pentru o economie deja fragilă
Expresia „ordonanța trenuleț” este folosită în România pentru a descrie o ordonanță de urgență (OUG) care include numeroase prevederi legislative de ordin fiscal, aparent fără legătură între ele, într-un singur act normativ, la final de an. Această practică a fost comparată cu un tren, unde fiecare „vagon” reprezintă o prevedere diferită.
În altă ordine de idei, Ordonanța trenuleț a cam sărit de pe șine. De ce? Pentru că guvernanții fac promisiuni grandioase despre reducerea cheltuielilor publice și restructurarea administrației, însă rezultatele sunt opuse: cresc de taxe și impozite pentru mediul privat.
Presiunea pusă din nou pe mediul privat
Potrivit textului de lege din Ordonanța Trenuleț, citat integral de HotNews, în timp ce angajații de la stat își mențin veniturile la nivelul anului 2024, fără pierderi directe, sectorul privat este brusc lovit de măsuri fiscale impuse fără transparență sau consultare. Modificările precum majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, scăderea plafonului pentru microîntreprinderi (de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro) și eliminarea facilităților pentru IT, agricultură și construcții sunt aplicate pe nepregătite, creând un mediu de afaceri instabil și impredictibil, adică fix ceea ce nu ne trebuie într-un moment în care suntem la un pas de retrogradarea ratingului de țară la nivelul „Junk”.
Așa cum bine remarcă jurnalistul Alex Livadaru într-un text pe Republica, măsurile luate acum de guvernul Ciolacu sunt prociclice și nesustenabile, cu un impact negativ asupra antreprenorilor și angajaților din mediul privat. Scurt pe doi, politicienii prioritizează stabilitatea electorală a sectorului public, considerat o sursă de voturi, ignorând însă nevoile mediului privat, care rămâne subreprezentat și fără o voce puternică în fața decidenților politici.
Diferența între măsurile prociclice și anticiclice
măsurile economice prociclice amplifică fluctuațiile economice existente (ex. tăieri de cheltuieli în recesiune).
măsurile economice anticiclice contracarează fluctuațiile economice (ex. stimulente fiscale în recesiune).
Concret, ce ar trebui să înțeleagă guvernanții? Că în perioade de creștere economică, măsurile economice prociclice stimulează economia, iar în perioade de recesiune și/sau instabilitate economică precum cea în care se află România, care adună o combinație negativă de deficit bugetar ridicat, creștere economică încetinită și inflație, o restrâng și mai mult.
Exemplu de măsură prociclică: Într-o perioadă în care se înregistrează o creștere economică, guvernul reduce taxele sau majorează cheltuielile publice, ceea ce poate duce la supraîncălzirea economiei. Într-o perioadă de recesiune și/sau instabilitate economică, guvernul crește taxele sau reduce cheltuielile, agravând scăderea activității economice.
Ce trebuie să înțelegem, mai exact, prin „supraîncălzirea economiei”? Ei bine, că economia națională crește prea repede prin astfel de măsuri, depășind capacitatea sa sustenabilă, ceea ce duce la dezechilibre economice și financiare. Este ca atunci când motorul unei mașini funcționează prea intens pentru o perioadă lungă, riscând să se defecteze.
Guvernul Ciolacu mai trebuie să aibă o strategie pe termen mai lung a economiei naționale. Adică, soluția în acest moment ar fi adoptarea de măsuri economice anticiclice. Acestea, în perioade de creștere economică încetinesc economia, dar în perioade de instabilitate și probleme, precum cea prin care trece în prezent România, stimulează activitatea economică.
Exemplu de măsură anticiclică: Într-o perioadă cu dificultăți economice, guvernul reduce taxele, crește cheltuielile publice sau relaxează politica monetară pentru a stimula economia. În schimb, în perioade de creștere economică, guvernanții cresc taxele sau reduc cheltuielile pentru a preveni „supraîncălzirea economiei”.
Ținând cont de problemele economice ale țării, de faptul că evaziunea fiscală în România, în special pe zona de TVA, este extrem de mare (iar GAP-ul de TVA e de peste 30%), de faptul că guvernul nu are suficientă putere pentru a investi în servicii publice, de faptul că veniturile fiscale (impozitele pe venit, TVA, taxe pe proprietate) reprezintă o proporție mică din banii pe care îi colectează autoritățile publice de la cetățeni și companii pentru bugetul de stat, dar și de faptul că România stă prost și la deficitul de cont curent, măsurile fiscale care ar trebui adoptate în 2025 trebuie să fie anticiclice pentru a sprijini redresarea economică și a atenua impactul crizei asupra mediului privat.
Citește și: România politicilor economice fără viziune
Și acum întervine faimosul „De ce?” Din trei motive, cel puțin:
Pentru că economia României are nevoie de stimulare pentru a susține consumul și investițiile.
Pentru că mediul privat, care reprezintă motorul economiei naționale, este afectat de taxele crescute prin Ordonanța trenuleț și lipsa predictibilității.
Pentru că o reducere a poverii fiscale sau sprijinirea investițiilor poate încuraja creșterea economică.
Ce măsuri anticiclice ar trebui adoptate de guvernul PSD-PNL-UDMR + minoritățile naționale? Am discutat cu mai mulți economiști, iar concluzia la care am ajuns a fost că ar trebui adoptate măsuri în cel puțin cinci direcții pentru a atenua din instabilitatea economică a țării:
Ar trebui să se reducă povara fiscală pentru mediul privat. Cum s-ar face acest lucru? Foarte simplu: prin menținerea unui plafon ridicat pentru microîntreprinderi și reducerea impozitelor pe muncă, adică total opus față de ceea ce vedem că are în vedere Ordonanța trenuleț.
Ar trebui să se facă investiții publice mai mari în infrastructură și digitalizare. De ce? Pentru că astfel creezi contextul pentru noi locuri de muncă și stimulezi consumul, lucru care duce la o îmbunătățire a economiei.
Ar trebui sprijinite IMM-urile și antreprenorii (mai ales cei la început de drum - adică făuritorii de start-upuri). Cum? Păi să le dai acces la finanțare și granturi pentru a se dezvolta, nu să crești taxele, deși ai promis în campania electorală că te tatuezi cu mesajul că „nu vor crește taxele”.
Ar trebui menținută stabilitatea fiscală. Cum faci acest lucru? Simplu: reduci tăierile bruște de cheltuieli publice, care pot afecta cererea internă.
Ar trebui făcute reforme structurale. Capitolul ăsta e larg și merită dezbătut doar el într-un articol separat, dar în actualul context o direcție mi se pare crucială: îmbunătățirea eficienței administrației publice, fără a reduce semnificativ cheltuielile productive.
În schimb, Guvernul României, odată cu adoptarea unor măsuri prociclice, precum creșterea taxelor sau reducerea abruptă a cheltuielilor, nu face decât să pună și mai multă presiune pe mediul privat. Iar acțiunea asta generează o consecință care agravează boala: prelungirea stagnării economice. Măsurile anticiclice sunt, deci, mai adecvate pentru a echilibra creșterea economică și a proteja bunăstarea populației. Dar pare că la Palatul Victoria nu a ajuns această idee.
Foto: gov.ro
„Nu se poate construi o economie solidă dacă niciodată nu știi de Crăciun ce taxe vei avea de plătit în prima zi după Revelion”
Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia, a declarat, într-un comunicat de presă transmis duminică, că mediul de afaceri pe care îl reprezintă este „extrem de neplăcut” surprins să afle, după discuțiile de sâmbătă cu Guvernul, „că de la 1 ianuarie 2025 vor fi introduse și noi taxe și eliminate facilități fiscale, fără ca aceste lucruri să fi fost discutate așezat, așa cum am primit asigurări că se va întâmpla în luna ianuarie”.
Pe scurt, mediul de afaceri reproșează guvernului mai multe lucruri, precum:
Lipsa transparenței decizionale - care e generată de faptul că Guvernul Ciolacu nu a informat clar și din timp mediul privat despre intenția de a introduce măsurile fiscale, ceea ce subminează parteneriatul public-privat.
Explicație: Confederația Patronală Concordia precizeză că mediul privat are nevoie de predictibilitate pentru a planifica bugetele și strategia pentru 2025, iar deciziile anunțate brusc, fără consultare, destabilizează încrederea și colaborarea cu instituțiile statului.
Aplicabilitatea imediată a măsurilor - care e generată de faptul că noile măsuri fiscale au fost impuse la doar trei zile după anunț, fără un termen rezonabil de adaptare.
Explicație: Confederația Patronală Concordia indică faptul că măsurile fiscale care intră în vigoare imediat lasă companiile fără timpul necesar pentru ajustări, ceea ce duce la crearea de dificultăți operaționale și financiare.
Reintroducerea „taxei pe stâlp” - Guvernul reintruduce prin Ordonanța trenuleț o taxă controversată care afectează cele mai productive companii, în contradicție cu promisiunea de a renunța la alte taxe nocive.
Explicație: Confederația Patronală Concordia atrage atenția că taxa pe stâlp descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor mari, care contribuie semnificativ la economia națională.
Impactul asupra antreprenorilor - Antreprenorii sunt afectați direct de noile taxe și eliminarea facilităților, fără să fie consultați sau avizați în prealabil.
Explicație: Confederația Patronală Concordia spune că această lipsă de consultare îi penalizează pe cei care creează locuri de muncă și susțin economia națională, afectând moralul și sustenabilitatea afacerilor.
Nevoia de predictibilitate fiscală - Guvernul a promis un orizont de 3-6 luni pentru aplicarea deciziilor fiscale, dar nu a respectat acest angajament.
Explicație: Confederația Patronală Concordia amintește în comunicatul de presă că predictibilitatea fiscală este esențială pentru planificarea pe termen lung în mediul privat, iar încălcarea acestor promisiuni subminează încrederea între mediul public și cel privat.
Deficit bugetar excesiv - Deciziile de înghețare a cheltuielilor publice sunt necesare, având în vedere un deficit de aproape 9% din PIB, spune Confederația Patronală Concordia.
Explicație: Dar Confederația care reprezintă peste 3.500 de companii cu capital românesc și străin din 17 industrii esențiale care produc mai mult de un sfert din PIB-ul României și angajează peste 350.000 de salariați ține să indice că reducerea cheltuielilor publice necontrolate este o măsură responsabilă pentru a stabiliza bugetul, dar trebuie acompaniată de transparență fiscală.
Contribuția suplimentară a mediului privat - Mediul privat a contribuit semnificativ la veniturile bugetare, însă cheltuielile guvernamentale au fost scăpate de sub control, mai atrage atenția Confederația Patronală Concordia.
Explicație: Mediul de afaceri ține să spună că efortul de consolidare bugetară trebuie echilibrat între contribuțiile mediului privat și reducerea cheltuielilor publice ineficiente.
Lipsa consultării în creșterea veniturilor bugetare - Guvernul a promis că va consulta mediul privat în privința creșterii veniturilor bugetare, dar nu a respectat această promisiune.
Explicație: Confederația Patronală Concordia spune că consultarea prealabilă cu actorii economici este crucială pentru a lua măsuri care să fie sustenabile și acceptate.
Contradicții între declarații și acțiuni - Guvernul declară una, dar acționează contrar, ceea ce creează incertitudine și lipsă de încredere, indică Radu Burnete.
Explicație: Această inconsecvență dăunează relației dintre mediul privat și autorități, afectând climatul investițional, mai atrage atenția Confederația Patronală Concordia.
Consecințe economice grave - Deciziile luate fără transparență și consultare vor avea un impact negativ asupra economiei, descurajând investițiile și dezvoltarea, mai spune Radu Burnete.
Explicație: Cu alte cuvinte, măsurile fiscale adoptate de guvern riscă să încetinească economia, lucru care va duce la afectarea atât a veniturilor bugetare viitoare, cât și crearea de locuri de muncă.
Revine „taxa pe stâlp”
Guvernul Ciolacu a reintrodus controversata „taxă pe stâlp”, inițiată în 2014 de guvernul Ponta și eliminată în 2017, după cum informează publicația Economedia.
Taxa constă în aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor speciale din patrimoniul firmelor la finalul anului precedent. Aceste construcții includ silozuri, antene de telecomunicații, panouri electrice și alte tipuri de infrastructuri utilizate în diverse industrii, precum energie, telecomunicații și agricultură. Decizia are un impact semnificativ asupra companiilor private din toate sectoarele industriale, fiind văzută ca o povară suplimentară pe activitatea economică.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, taxa va fi datorată de persoanele juridice române, inclusiv cele cu sediul social în România organizate conform legislației europene, dar și de persoanele juridice străine care operează prin sedii permanente în România. Excepție fac instituțiile publice, fundațiile, asociațiile și alte entități fără scop patrimonial. Construcțiile vizate sunt cele din grupa 1 din catalogul mijloacelor fixe, iar taxa nu va fi recalculată în cazul modificărilor valorii construcțiilor pe parcursul anului curent.
Scurt pe doi, ca în tenis, reintroducerea acestei taxe „pe stâlp” este percepută ca un obstacol pentru investiții și o povară suplimentară pentru firmele deja afectate de alte măsuri fiscale. Spre exemplu, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a transmis public un comentariu legat de Ordonanța trenuleț și „taxa pe stâlp”, în care spune că noul Guvern nu doar că va crește taxele, dar riscă să omoare și investițiile din energie.
„Vechiul Guvern a cheltuit iresponsabil și acum Noul Vechi Guvern trebuie să acopere cheltuielile iresponsabile făcute de Vechiul, dar în fapt același Guvern. Deși toată lumea politică a promis că nu vor crește taxele, în fiecare zi suntem anunțați că noi și noi taxe apar. Chiar dacă suntem păcăliți că aceste taxe sunt adresate companiilor, ele vor fi plătite de populație urmare a creșterii prețurilor”, spune Dumitru Chisăliță.
Ce mai spune Dumitru Chisăliță? Că introducerea taxei pe construcții speciale va descuraja investițiile viitoare în sectorul energetic, generând întârzieri și pierderea încrederii investitorilor. Concret, investitorii vor evita România din cauza unui regim fiscal imprevizibil, ceea ce va duce la stagnarea dezvoltării infrastructurii energetice.
Mai mult, reducerea investițiilor poate duce la scenarii extreme, precum lipsa de energie, similar cu situația din Republica Moldova, mai ales după oprirea reactorului 1 de la Cernavodă. Fără modernizări și noi proiecte, România riscă să nu poată asigura suficientă energie electrică și căldură populației, atrage atenția expertul în energie Dumitru Chisăliță.
Acesta mai spune că costurile mai mari pentru companii se vor reflecta direct în facturile populației. Adică taxele suplimentare vor fi transferate consumatorilor finali, ducând la o majorare a prețurilor la gaze naturale, energie electrică, produse petroliere și energie termică.
Cu alte cuvinte, Guvernul transferă indirect costurile taxelor pe clădiri speciale către populație, care va suporta cheltuielile suplimentare generate de aceste politici fiscale.
Așa cum a indicat public economistul Cristi Păun la Euronews, Guvernul Ciolacu a majorat salarii, pensii în an electoral fără să se fi asigurat că are suficiente fonduri pentru asta. Acum a venit să oprească dezmățul financiar, dar tot pe spatele mediului de afaceri.
În Trenulețul Guvernului nu se mai urcă angajații din IT, construcții și agricultură
Ordonanța Trenuleț prevede, așa cum am indicat mai sus, eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele construcțiilor, agriculturii și IT, inclusiv scutirea de la contribuțiile pentru Pilonul II de pensii private obligatorii. Astfel, aproape un milion de salariați vor reveni la contribuția integrală de 25% către CAS, cu 4,75% alocate Pilonului II, după cum arată Economedia.
La începutul anului făceam un interviu cu specialistul în fiscalitate, Gabriel Biriș, avocat și fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, care atrăgea atenția că statul român intervine din ce în ce mai mult într-o economie pe care nu o înțelege. Prin măsuri care să atragă voturi, nu care să genereze stabilitate economică, politicienii nu fac decât să creeze prea multe categorii de facilități și prea multe categorii de scutiți, spunea Gabirel Biris. Iar asta duce în final la categorii diferite de cetățeni.
„În momentul în care vine o criză peste tine și tu nu ai cu ce să răspunzi, atunci ai o problemă. Și am văzut lucrurile astea. La noi s-au rezolvat problemele, împrumutându-ne. Practic, economia românească este ca un culturist din ăla mare care se dopează. În momentul în care scoți dopingul, se prăbușește organismul. Dacă se va întâmpla vreo nenorocire, și nu vorbesc de război, ci de retrogradarea ratingului de țară, și nu ne vom mai putea împrumuta, vom avea mai probleme”, ținea să precizeze Gabriel Biriș.
Există avantaje și dezavantaje privind eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele construcțiilor, agriculturii și IT.
Avantaje:
Creșterea veniturilor la bugetul de stat: Eliminarea scutirilor fiscale va crește colectarea contribuțiilor la CAS, ceea ce ajută la reducerea deficitului bugetar. Acesta este un pas necesar, mai ales în condițiile presiunilor externe (PNRR și Comisia Europeană) pentru stabilitate fiscală.
Echitate fiscală: Aplicarea cotei de contribuții sociale tuturor sectoarelor elimină tratamentele preferențiale și promovează un sistem fiscal uniform. Acest lucru poate reduce percepția de inechitate între contribuabili.
Sustenabilitatea sistemului de pensii: Creșterea contribuțiilor la Pilonul II poate sprijini consolidarea fondurilor de pensii private, care sunt o resursă importantă pentru viitorul sistemului de pensii într-o populație îmbătrânită.
Dezavantaje:
Pierderea atractivității pentru sectoarele vizate: IT, construcțiile și agricultura sunt motoare importante ale economiei. Eliminarea facilităților fiscale ar putea reduce competitivitatea acestor sectoare, ceea ce duce la scăderea investițiilor și încetinirea creșterii economice.
Impact negativ asupra angajatorilor și angajaților: Creșterea costurilor cu forța de muncă pentru angajatori poate duce la reduceri de personal, stagnarea salariilor sau chiar relocarea unor afaceri în alte țări. Angajații, pe de altă parte, vor avea venituri nete mai mici, ceea ce afectează consumul intern.
Contracție economică în sectoare strategice: Agricultura și construcțiile sunt cruciale pentru stabilitatea economică, iar orice perturbare majoră poate agrava problemele economice existente, cum ar fi inflația.
Pe termen scurt, eliminarea facilităților fiscale poate fi percepută ca o măsură necesară pentru reducerea deficitului bugetar, dar cu riscuri semnificative asupra economiei reale.
Pe termen lung, dacă veniturile suplimentare la buget sunt folosite eficient pentru investiții publice (infrastructură, educație, sănătate), măsura ar putea aduce beneficii. Totuși, acest lucru depinde de capacitatea guvernului de a utiliza aceste resurse responsabil.
Guvernul taie la jumătate valoarea voucherelor de vacanță
Guvernul a decis reducerea valorii voucherelor de vacanță pentru profesori la 800 de lei în 2025, față de 1.600 de lei în 2024. Conform noilor reglementări, profesorii vor fi obligați să achiziționeze servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 de lei pentru a beneficia de vouchere, ceea ce implică o contribuție personală de 800 de lei. Această măsură a fost justificată de necesitatea ajustării cheltuielilor publice, dar sindicatele avertizează că va afecta grav salariații cu venituri mici, care nu își pot permite să acopere diferența, și amenință cu proteste de stradă, relatează Edupedu.
Sindicatele subliniază că măsura dezavantajează atât angajații din învățământ, cât și patronatele din turism, punând presiune pe bugetele celor mai vulnerabili profesori. În 2024, voucherele erau acordate integral pentru salariile de până la 8.000 de lei, dar acum coparticiparea devine obligatorie. Sindicaliștii cer ca voucherele să fie oferite măcar la valoarea redusă, fără contribuții suplimentare, pentru a evita consecințele negative asupra salariaților, sectorului turistic și economiei naționale.
Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș a declarat pentru Digi24 că această măsură privind voucherele de vacanță ar fi trebuit să fie eliminată, dar a fost păstrată după intervenția lobby-ului marilor propietari de hoteluri. Prin urmare, spune Gabriel Biriș astfel de abordări în politica bugetară trebuie să dispară.
Pensiile nu mai cresc în 2025
Potrivit Ordonanței Trenuleț, valoarea punctului de pensie se menține la 81 de lei în anul 2025, fără nicio creștere comparativ cu nivelul din 2024.
În plus, pensii speciale, inclusiv cele ale judecătorilor, procurorilor, parlamentarilor și altor categorii, nu vor mai fi actualizate cu rata inflației în 2025. De asemenea, măsura de neindexare cu rata inflației se aplică și pensiilor speciale pentru grefieri, personal aeronautic, membri ai corpului diplomatic, angajați ai Curții de Conturi și militari. Totodată, pensiile militare de stat nu vor fi indexate în 2025, la fel ca alte categorii de pensii speciale.
Explicație: Decizia este motivată de necesitatea unei gestionări prudente a finanțelor publice, în contextul deficitului bugetar excesiv. În plus, se are în vedere și reducerea inechităților percepute în sistemul de pensii, cel puțin teoretic.
Pensiile generale, la fel ca cele speciale, rămân la nivelul stabilit în 2024, fără majorări în 2025. Iar decizia afectează toți pensionarii, indiferent de categoria lor. În plus, salariile angajaților din sectorul public rămân la nivelul din noiembrie 2024, fără creșteri în 2025.
În prezent, în România se află aproximativ 5,5 milioane de salariați, dintre care 1,3 milioane sunt bugetari. Cei mai mulți dintre ei nu vor vedea nicio majorare a salariilor de la 1 ianuarie, noteză Digi24.
Concecința pe termen scurt a acestei măsuri: veniturile disponibile ale populației ar putea scădea, afectând economia pe termen scurt.
Realitatea e că nu mai avem bani, iar România trăiește pe datorie, de aceea se adoptă aceste măsuri disperate, care sunt nepopulare și pe care cel mai probabil partidele nu ar fi vrut să le adopte, având în vedere că mai e un rând de alegeri care urmează să vină la primăvară. Ei bine, Guvernul justifică măsura ca parte a eforturilor de a controla cheltuielile și de a respecta angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (în cadrul PNRR și procedurii de deficit excesiv).
Există însă avantaje și dezavantaje ale măsurii de înghețare a pensiilor și salariilor.
Avantaje:
Reducerea deficitului bugetar: Înghețarea cheltuielilor fixe, precum salariile și pensiile, ajută la limitarea creșterii deficitului bugetar.
Menținerea stabilității macroeconomice: Fără aceste măsuri, România ar putea risca probleme mai grave, cum ar fi dificultăți în finanțarea datoriilor publice.
Semnal pozitiv către instituțiile internaționale: Decizia arată intenția guvernului Ciolacu de a respecta obligațiile asumate și de a gestiona responsabil bugetul.
Dezavantaje:
Eroziunea puterii de cumpărare: Inflația ridicată reduce valoarea reală a pensiilor și salariilor, afectând nivelul de trai al beneficiarilor.
Impact asupra consumului: Veniturile stagnante înseamnă o scădere a consumului intern, ceea ce ar putea încetini și mai mult creșterea economică.
Nemulțumiri sociale: Măsura poate genera tensiuni în rândul angajaților publici și al pensionarilor, mai ales în condițiile unor cheltuieli publice percepute ca inechitabile.
Pe termen scurt, decizia guvernului Ciolacu este necesară pentru a stabiliza finanțele publice și a evita derapajele fiscale care ar putea pune România într-o situație economică mai gravă. Însă înghețarea veniturilor ar putea accentua nemulțumirea socială și ar agrava dificultățile economice ale gospodăriilor, în special în contextul unei inflații ridicate.
Pe termen lung, dacă măsura este însoțită de reforme structurale, cum ar fi digitalizarea administrației și reducerea risipirii fondurilor publice, acest lucru ar putea contribui la o redresare sustenabilă a economiei. Dar fără măsuri compensatorii sau investiții în economia reală, stagnarea veniturilor populației poate duce la o reducere a competitivității economice, migrarea forței de muncă în diaspora și creșterea polarizării sociale. De aceste aspecte trebuie să țină cont guvernanții!
Concret, decizia de a nu crește pensiile și salariile poate fi considerată necesară în contextul actual, dar trebuie integrată într-un plan mai amplu de reforme pentru a atenua efectele negative asupra populației și economiei. Pe termen lung, este esențial ca guvernul Ciolacu să creeze condiții pentru o creștere economică sustenabilă și să prioritizeze cheltuielile eficiente și echitabile. Altfel, riscăm să să intrăm în recesiune, iar românia să pară o țară de lumea a treia, așa cum bine indică analistul economic Adrian Negrescu.
Alte măsuri prevăzute în Ordonanța Trenuleț, conform G4 Media, HotNews și ProTV, Digi24:
Îngheţarea salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor în administraţie la nivelul din noiembrie 2024
Limitări la tichete, vouchere. Norma de hrană şi de echipare rămân valoarea din acest an
Examenele pentru angajarea la stat, suspendate
Plafonarea alocaţiilor copiilor şi a unor drepturi şi indemnizaţii acordate unor categorii precum revoluţionari, academicieni, artişti
Plafonarea indemnizaţiilor sportivilor şi a celor acordate pentru merite în diverse domenii. Nn se vor plăti, anul viitor, tichetele pentru sportivi
Nu se mai fac diverse achiziţii în instituţiile publice
Scade subvenţia acordată în anul 2025 partidelor politice cu 25% faţă de anul 2024
Punctele în baza cărora sunt decontate serviciile medicale rămân la valoarea actuală
Deconturile pentru călătoriile studenţilor, doar pe ruta de acasă către localitatea în care studiază
Alocațiile copiilor nu vor mai crește în 2025
Fără ajutoare sau indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă.
Bugetarii nu vor mai beneficia de tichete, cu excepția celor de creșă