Rezumatul ultimelor zile și cum Putin și-a trimis pitbullul la atacat
Serghei Lavrov, „pitbullul” lui Vladimir Putin, a ieșit din nou la atac: a negat bombardamentele asupra unei fabrici americane din Ucraina și a încercat să rescrie realitatea.
Într-un interviu pentru NBC News, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că „nu a auzit” despre atacul rus asupra fabricii americane de electrocasnice Flex Ltd. din vestul Ucrainei, lovită în cel mai mare atac aerian din ultima lună, în noaptea de joi spre vineri, când Moscova a lansat aproape 600 de drone și 40 de rachete.
Lavrov a mai pus la îndoială faptul că unitatea de producție de electrocasnice ar fabrica doar bunuri civile și a insistat că Rusia vizează exclusiv obiective militare. Evident, total fals, din moment ce până și Donald Trump a declarat vineri seară că i-a spus lui Putin că „nu este mulțumit” de atacul cu rachete lansat de Rusia asupra unei fabrici deținută de compania americană Flex Ltd. în Ucraina.
În plus, Trump a spus că încearcă să salveze ceea ce numește „o ultimă șansă” de a obține un acord de pace între Moscova și Kiev în următoarele două săptămâni.
Pe de altă parte, vicepreședintele său, JD Vance, a spus în emisiunea „Meet the Press” tot de la NBC News că SUA speră că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în termen de trei până la șase luni prin diplomație activă și eforturi internaționale.
Mai mult, Vance a mai subliniat că Rusia a comis numeroase atrocități împotriva civililor, condamnate încă de la început de Washington, și a apreciat că Trump a exercitat mai multă presiune asupra Moscovei decât predecesorul său, Joe Biden. Evident, ultima parte a afirmației a fost livrată pentru publicul MAGA.
Ce e cel mai interesant e că Vance a spus că s-au făcut „concesii semnificative din partea ambelor tabere” și că rușii au fost nevoiți să renunțe la unele dintre cererile lor. Mai exact, vicepreședintele SUA a indicat faptul că Kremlinul trebuie să recunoască că Rusia nu poate instaura un regim marionetă la Kiev și că, implicit, Ucraina își va menține integritatea teritorială după război.
Desigur, o afirmație în totală opoziție cu ceea ce a declarat Lavrov în interviul de la NBC, unde a spus că Putin este gata să se întâlnească cu Zelenski „când agenda va fi gata”, dar nu va semna un acord de pace cu președintele ucrainean.
De ce? Evident, vuvuzela lui Putin a strecurat o mare minciună menită să creeze diviziune în rândul susținătorilor Ucrainei, spunând că legitimitatea lui Zelenski e contestată de Moscova de la amânarea alegerilor din Ucraina de anul trecut, în contextul legii marțiale, și că președintele Ucrainei nu are legitimitate pentru a semna un acord de pace.
Lavrov a mai spus că Rusia continuă să condiționeze pacea de neutralitatea permanentă a Ucrainei, de renunțarea la aderarea la NATO și de acceptarea pierderii teritoriilor ocupate.
Vuvuzela lui Putin a readus în discuție și formula negocierilor eșuate de la Istanbul din 2022, conform căreia Ucraina ar fi trebuit să primească garanții de securitate din partea marilor puteri, inclusiv SUA, Rusia, China, Franța și Marea Britanie, în schimbul statutului de țară nealiniată și non-nucleară. El a sugerat că un astfel de mecanism ar trebui reluat și completat cu alte state, precum Germania sau Turcia.
Spre finalul interviului la NBC, Lavrov a dat din nou drumul la banda obișnuită, acuzând Occidentul și în special pe liderii europeni că „nu vor pace” și că blochează orice negociere și reafirmând narativul Kremlinului conform căruia Rusia nu urmărește „interese teritoriale”, ci protejarea populației de limbă rusă din Donbas.
Lavrov a refuzat să recunoască și termenul de „invazie”, menținând formula oficială a propagandei ruse de „operațiune militară specială”. În același timp, mâna dreaptă a lui Putin a indicat că relația dintre șeful său KGB-ist și Donald Trump se bazează pe „respect reciproc” pentru interesele naționale, vrând parcă să sugereze că Moscova mizează pe diplomația directă dintre cei doi lideri pentru a obține o negociere favorabilă în ceea ce privește războiul de agresiune pe care l-a pornit în Ucraina.
Între timp, presa americană scrie că SUA nu mai împărtășesc aliaților apropiați (adică alianței Five Eyes – alianța de informații formată din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă) informații secrete despre negocierile pentru oprirea războiului pornit de Rusia în Ucraina, după ce Tulsi Gabbard, directoarea serviciilor naționale de informații ale SUA, a dat o directivă în 20 iulie prin care s-a stabilit că toate analizele și informațiile legate de negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina nu mai pot fi împărtășite cu o altă țară sau cu cetățeni străini.
Pe de altă parte, Wall Street Journal relatează că SUA au introdus discret un mecanism de revizuire care îi oferă secretarului Apărării, Pete Hegseth, autoritatea de a interzice Ucrainei să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din Rusia. Mișcarea ar face parte din eforturile administrației Trump de a-l convinge pe Putin să participe la negocierile de pace, indică The Guardian.
Procesul, care necesită aprobare la nivel înalt din partea Pentagonului, este aplicat din primăvara acestui an și vizează în special sistemele Army Tactical Missile Systems (ATACMS). Cel puțin o dată, Ucraina a intenționat să utilizeze aceste rachete împotriva unei ținte din Rusia, dar cererea a fost respinsă, susțin oficiali americani citați de publicație.
The Kyiv Independent amintește că Trump a declarat pe 21 august că Ucraina „nu are nicio șansă să câștige” dacă nu poate lovi în interiorul Rusiei, criticându-l pe fostul președinte Joe Biden pentru că a permis Kievului doar să „se apere, nu să contraatace”. Asta în condițiile în care, anterior, Trump afirmase că s-a opus „foarte vehement” deciziei administrației Biden de a autoriza atacuri cu arme americane pe teritoriul rus.
Mecanismul de revizuire a fost elaborat de Elbridge Colby, subsecretar al Pentagonului, și se aplică atât armelor americane, cât și celor europene care depind de informații și componente din SUA. În plus, Colby a introdus un sistem de clasificare pe culori – roșu, galben și verde – pentru a evalua stocurile de armament și a decide ce tipuri de arme pot fi trimise Ucrainei.
În tot acest context, planificatorii militari americani și europeni au finalizat un set de opțiuni privind garanțiile de securitate post-conflict pentru Ucraina, pe care le vor prezenta consilierilor de securitate națională ai țărilor lor.
Discuțiile au avut loc la Washington între șefii apărării din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Finlanda și Ucraina, în urma angajamentului lui Trump de a sprijini securitatea Kievului într-un eventual acord de pace.
Printre scenariile analizate se numără trimiterea de trupe europene în Ucraina, sub comandă americană, precum și opțiuni de sprijin aerian, inclusiv furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană și o posibilă zonă de interdicție aeriană.
Deși Trump a exclus desfășurarea de trupe americane, Franța, Marea Britanie și Germania și-au exprimat deschiderea pentru o participare într-o coaliție de state dispuse să trimită trupe în Ucraina după război. Totuși, oficialii occidentali avertizează că implementarea unui astfel de plan va necesita timp, mai ales că trebuie convins și Kremlinul să-l accepte.
De la Berlin, însă, colonelul german Andre Wuestner, șeful Asociației Forțelor Armate Germane, a avertizat că liderii europeni nu trebuie să fie „naivi” în privința unei eventuale misiuni de pace, subliniind că ar fi nevoie de zeci de mii de soldați pe termen lung.
Potrivit lui, fiecare mare putere europeană ar trebui să contribuie cu cel puțin 10.000 de militari, o provocare uriașă pentru armatele deja suprasolicitate și insuficient echipate din UE. Wuestner a insistat că doar o demonstrație de forță clară și credibilă ar putea descuraja Rusia, avertizând că o abordare de tip „bluff” ar fi extrem de riscantă.
Iar între toate acestea, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că a permite Rusiei să păstreze teritorii ucrainene este o „capcană în care Putin vrea să cădem”.
