Tribuna Internațională: China vrea un loc la masa marilor puteri pentru „Yalta 2.0”, iar Europa se teme de retragerea trupelor americane
Trump se apropie de Putin, iar Europa se teme că SUA își vor retrage trupele de pe continent. Separat, China vrea un loc la masa marilor puteri și își intensifică implicarea în războiul din Ucraina.
În țară s-a dezbătut pe larg, mai ales în online, declarația șefului cancelariei prezidențiale a lui Ilie Bolojan, Cristian Diaconescu, care a susţinut într-o intervenție la Antena 3 că în cadrul negocierilor SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România, pe modelul Yalta. Domnul Diaconescu a subliniat că SUA a refuzat această cerere pe moment, dar a adăugat că România nu are garanții că acest lucru nu se va întâmpla. Ulterior, și-a nuanțat declarația, susținând, la Realitatea Plus și la Digi24, că nu s-a referit, de fapt, la discuțiile de acum, din Arabia Saudită, ci la negocieri din 2022, când „Rusia a cerut revenirea României în sfera sa de influență”.
E adevărat ce a spus Cristi Diaconescu? Din punctul de vedere al jurnaliștilor asiatici, se pare că da. Nikkei, cel mai mare ziar financiar din lume, scrie că președintele chinez Xi Jinping încearcă să se alăture lui Trump și Putin în negocierile pentru „Yalta 2.0” și că Beijingul „privește rolul de menținere a păcii în Ucraina ca pe un pas înainte către o nouă ordine mondială”.
Ilustrație Nikkei. Foto: Reuters & Getty Images
Ce s-a întâmplat joi:
Donald Trump este „foarte frustrat” de liderul ucrainean, a declarat consilierul său pe probleme de securitate națională, Mike Waltz, în cadrul unui briefing de presă la Casa Albă, citat de BBC. Comentariile vin după ce Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu trimisul SUA la Kiev, Keith Kellogg, pentru a discuta despre război.
Conferința de presă pe care cei doi urmau să o susțină a fost anulată în ultimul moment, dar Zelenski a continuat să spună pe rețelele sociale că cei doi au avut „discuții bune”.
Mike Waltz a mai spus, de data asta într-un interviu pentru FoxNews, că reticiența Ucrainei cu privire la acordul privind mineralele și la modul în care Trump desfășoară negocierile de pace este pur și simplu inacceptabilă, având în vedere câte a făcut SUA pentru Ucraina.
Foto: Evgeniy Maloletka / AP / Profimedia
Aliații Ucrainei din Europa au petrecut cea mai mare parte a zilei de joi denunțând unele dintre comentariile făcute de Trump cu o zi înainte, în timp ce lideri din întregul spectru politic au reiterat că Rusia a început războiul - nu Ucraina - și că Zelenski nu este un „dictator”, contrar celor spuse de Trump. Între timp, Kremlinul a salutat poziția lui Trump, afirmând că Rusia este „absolut” de acord cu ce a spus pre;edintele SUA după ce acesta l-a îndemnat pe Zelenski să „acționeze rapid” pentru a pune capăt războiului.
Direct de pe scena conferinței conservatoare CPAC, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că „totul este pe masă” atunci când vine vorba de negocierea încheierii războiului din Ucraina.
Separat, Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a semnalat joi că relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea fi pe masa negocierilor privind războiul din Ucraina, spunând că SUA sunt pregătite fie să mărească, fie să reducă sancțiunile în funcție de dorința Rusiei de a negocia.
Pe de altă parte, SUA a refuzat să susţină la ONU o moţiune care sprijină integritatea teritorială a Ucrainei şi condamnă Rusia pentru invazie, după cum a dezvăluit Reuters, în timp ce Financial Times dezvăluie că SUA se opune numirii Rusiei drept „agresor” într-o declarație a G7 cu ocazia celei de-a treia „aniversări” a invaziei la scară largă a Ucrainei de către Moscova. De asemenea, participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul virtual G7 de luni nu a fost încă convenită, mai spun sursele citate de presa britanică, iar dezacordul vine după ce Trump a dat vina pe Ucraina pentru război, l-a descris pe liderul de la Kiev drept un „dictator fără alegeri” și a sugerat că Rusia ar trebui să fie invitată din nou în G7.
În plus, Financial Times scrie că oficialii SUA care lucrează împreună cu aliații la textul declarației G7 s-au opus acum expresiei „agresiune rusă” și descrierilor similare care au fost utilizate de liderii G7 începând din februarie 2022 pentru a descrie războiul de agresiune al lui Putin.
Între timp, un europarlamentar finlandez din partea PPE, Mika Aaltola, a produs cutremur în Europa după ce a avertizat pe contul său de X că Statele Unite și-ar putea retrage forțele din Europa, dacă nu se ajunge cât mai repede la un acord în privința Ucrainei.
„Statele Unite ne-au dat trei săptămâni pentru a ajunge la un acord asupra termenilor de capitulare a Ucrainei. Dacă nu o facem, Statele Unite se vor retrage din Europa”, a scris eurodeputatul.
Conform Hufvudstadsbladet, o publicație în limba suedeză importantă din Finlanda, cu sediul la Helsinki, Mika Aaltola se referă la surse confidențiale din SUA și NATO.
Într-un alt mesaj, Mika Aaltola a avertizat asupra pericolelor care urmează. „Retragerea Statelor Unite din Europa lasă un vid de securitate. Crește riscul ca Putin să încerce cumva articolul 5 (din Tratatul NATO nr)”.
„Întrebarea aici nu este dacă Trump este marioneta lui Putin. Dacă Statele Unite consideră că este în interesul său să respecte interesele Rusiei în Europa mai mult decât pe cele ale propriilor aliați, atunci blocajele relației de securitate au fost deja rupte”, a mai indicat eurodeputatul finlandez.
China vrea un loc la masa marilor puteri pentru „Yalta 2.0”
Jurnalistul Katsuji Nakazawa scrie pentru ziarul Nikkei că în contextul împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, discuțiile dintre SUA și Rusia par să excludă prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. China vrea să joace un rol central în acest proces și să își extindă influența prin implicarea Armatei Populare de Eliberare în misiuni de menținere a păcii, având în vedere și propunerile Beijingului pentru un acord de încetare a focului în Ucraina.
Strategia Chinei urmărește obținerea unui statut de co-arhitect al noii ordini mondiale, pe lângă SUA și Rusia. Prin oferirea de trupe pentru menținerea păcii în Ucraina, Xi Jinping vrea să creeze un precedent diplomatic care să îi consolideze poziția internațională și să câștige bunăvoința administrației Trump, evitând astfel conflicte directe cu SUA pe plan economic și geopolitic.
Cu toate acestea, nu este clar dacă Rusia ar accepta prezența militară chineză în Ucraina, se mai arată în analiza Nikkei. În paralel, Beijingul este îngrijorat de noile schimbări în politica americană față de Taiwan, după ce Departamentul de Stat al SUA a modificat poziția oficială privind independența insulei.
În plus, un posibil summit între Trump și Putin, fără implicarea Europei sau a Ucrainei, ar putea avea implicații profunde asupra echilibrului global, mai ales în privința Taiwanului și a influenței Chinei în regiuni strategice. Așa că ținând cont de acest context, chinezii încearcă să își mărească rolul în politica internațională, dar se confruntă cu obstacole, inclusiv medierea activă a conflictului din Ucraina de către Arabia Saudită.
Europenii se tem că Trump ar putea retrage trupele americane de pe continent
Negocierile dintre Rusia și Statele Unite, începute la Riad, au stârnit îngrijorări serioase în rândul oficialilor europeni, care se tem că ar putea duce la retragerea trupelor americane din Europa de Est, după cum indică cotidianul german Bild.
Potrivit unui oficial din domeniul securității din Europa de Est, discuțiile se axează pe cererile formulate de Vladimir Putin încă din 2021, prin care solicita retragerea forțelor NATO din toate statele care au aderat la alianță după 1990. Acest scenariu ar putea expune țările baltice și Polonia unui risc major, existând temeri că Rusia ar putea profita de vidul de securitate pentru a lansa o ofensivă militară. În acest context, și fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a atras atenția că Rusia dorește o reconfigurare a prezenței NATO în Europa, reducând-o la nivelul de dinainte de 1997.
Retragerea trupelor americane ar putea avea implicații majore și în Balcani, unde Italia se pregătește deja pentru posibilitatea ca SUA să își retragă forțele din Kosovo, lăsând regiunea vulnerabilă în fața Serbiei, aliată a Kremlinului.
Potrivit Financial Times, Putin își dorește ca NATO să fie complet eliminată din fosta zonă de infleunță sovietică, iar oficialii europeni se tem că Donald Trump ar putea accepta acest scenariu, inclusiv o retragere mai amplă spre vest. În acest moment, singurele baze americane care nu sunt vizate de discuții sunt cele din Ramstein, Germania, și cele din Regatul Unit, însă restul Europei trebuie să se pregătească pentru posibile schimbări fundamentale în arhitectura sa de securitate, avertizează jurnaliștii de la BILD.
Ce poate face România pentru a păstra trupele americane?
A încercat jurnalista Anca Grădinaru de la Europa Liberă să găsească răspuns la această întrebare și a discutat despre situația actuală cu un fost înalt demnitar român care a fost implicat în mai multe negocieri privind securitatea țării. Acesta a declarat, sub protecția anonimatului, că, din punctul său de vedere, SUA și-ar slăbi poziția în Europa de Est dacă ar retrage trupele din România.
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a fost folosită de mai multe ori de Armata SUA, inclusiv în timpul misiunilor sale din Afghanistan din anii 2000, pentru transport de trupe și echipamente. Iar la Câmpia Turzii, Statele Unite au investit aproximativ 130 de milioane de dolari. Dar, spune aceeași sursă pentru Europa Liberă, România „ar trebui să discute acum, urgent cu reprezentanți cu putere de decizie din Administrația SUA, inclusiv despre avantajul prezenței militarilor americani aici în perspectiva reconstrucției Ucrainei și chiar a explorării și exportării de minerale rare din Ucraina”.
Foto: Grafic Europa Liberă România
Planul premierului britanic pentru Trump: 30.000 de soldați europeni în Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer merge la începutul săptămânii viitoare la Washington alături de președintele francez Emmanuel Macron și intenționează în discuțiile cu Donald Trump să-i propună acestui un plan de desfășurare a până la 30.000 de soldați europeni în Ucraina, susținuți de puterea de foc a SUA.
Scopul acestei misiuni ar fi protejarea infrastructurii esențiale a Ucrainei, inclusiv orașele, porturile și centrale nucleare, departe de linia frontului. În plus, forțele europene ar urma să beneficieze de supraveghere tehnologică avansată, inclusiv drone și sateliți, pentru a monitoriza respectarea unui posibil armistițiu intermediat de Trump. De asemenea, Londra cere ca SUA să mențină desfășurarea avioanelor de luptă și a sistemelor de apărare în Polonia și România, pentru a descuraja orice agresiune viitoare a Rusiei, după cum relatează jurnalista Larisa Brown de la The Times.
Planul lui Starmer prevede o forță de menținere a păcii formată din trupe britanice și franceze, cu posibile contribuții din partea altor state europene, iar misiunea ar putea fi coordonată fie de cartierul general britanic de la Northwood, fie de cel francez de la Fort Mont-Valérien, așa cum indică Financial Times.
Deși SUA exclud trimiterea propriilor trupe în Ucraina, Washingtonul încurajează aliații europeni să preia inițiativa în securizarea regiunii. Totuși, unele țări rămân reticente în a trimite efective, așa cum relatează Washington Post, invocând riscurile escaladării și resursele militare limitate. Iar Germania a fost cea mai vocală în acest sens.
Răspunsul la planul lui Starmer a venit imediat de la Moscova. Kremlinul a declarat că orice desfășurare de trupe NATO în Ucraina este inacceptabilă pentru Moscova, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a afirmat că o astfel de inițiativă ar afecta direct securitatea Rusiei, întrucât ar implica forțe ale unei alianțe militare rivale.
Europa, luată prin surprindere de schimbarea radicală a SUA față de Ucraina
O analiză CNN indică faptul că liderii europeni au fost luați prin surprindere de schimbarea bruscă a poziției SUA față de Ucraina. Negocierile dintre SUA și Rusia au avut loc fără implicarea Europei, iar oficialii europeni nu știu când Washingtonul va prezenta un acord de pace Ucrainei sau dacă va continua să sprijine conflictul.
Acest viraj neașteptat al SUA a șocat continentul, iar summitul de urgență organizat la Paris a generat diverse propuneri, de la creșterea cheltuielilor pentru apărare până la trimiterea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, însă fără o strategie unitară. În acest context, Europa se confruntă cu nevoia urgentă de a-și asuma un rol mai activ în securitatea regională, scrie jurnalistul Rob Picheta, care mai notează că pentru a umple acest vid de leadership, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron sunt văzuți ca posibili lideri ai unei strategii europene coordonate, mai ales după ce a apărut în presă planul cu care vor merge în SUA. Numai că întrebările devine tot mai puternice: dacă trupele NATO vor fi atacate de Rusia pe teritoriul ucrainean, ce fel de reacție ar urma? În plus, armata britanică se confruntă cu probleme logistice și financiare, ceea ce face ca implicarea mai largă a Europei să fie esențială.
Însă trimiterea de trupe nu este susținută de toate statele europene. Polonia, care are cea mai mare armată NATO din Europa, este reticentă, temându-se că această desfășurare ar putea face frontierele sale mai vulnerabile. Germania, prinsă într-o perioadă electorală complicată, are dificultăți în a-și asuma un rol militar mai proeminent, iar cheltuielile sale pentru apărare rămân modeste.
Foto: AP Photo/Kostiantyn Liberov
Așa că există riscul ca Europa să fie divizată în ceea ce privește strategia de apărare și să nu reușească să adopte un răspuns unitar, atenționează CNN. Totodată, există posibilitatea ca un acord de pace negociat de SUA și Rusia să fie respins fie de Zelenski, fie de Putin, ceea ce ar pune Europa în situația de a susține în continuare Ucraina într-un război prelungit.
Iar fără sprijinul SUA, Europa trebuie să umple un gol major în ceea ce privește ajutorul militar pentru Ucraina. Deși Kievul a primit suficient echipament pentru a continua lupta până în vară, pierderea contribuției americane ar fi un obstacol semnificativ, având în vedere superioritatea tehnologică a armamentului livrat de americani comparativ cu cel european.
Rob Picheta mai scrie în analiza CNN că actuala criză indică o ruptură istorică în relațiile transatlantice, având în vedere că noua administrație Trump se îndepărtează de angajamentele sale față de Europa după 70 de ani de cooperare. Iar pentru liderii europeni, întrebarea de 1.000 de puncte e următoarea: cum să gestioneze această nouă realitate geopolitică în care cel mai apropiat aliat pare să se alinieze cu principalul adversar?
Planul lui Donald Tusk
Premierul polonez Donald Tusk a publicat, joi, pe X, un plan care conține trei puncte pentru ca Uniunea Europeană să răspundă la situația din Ucraina, scrie The Guardian.
„Gata cu discuțiile, este timpul să acționăm:
1. Să ne finanțăm ajutorul pentru Ucraina din activele rusești înghețate.
2. Să consolidăm poliția aeriană, santinelele baltice și frontierele UE cu Rusia.
3. Să adoptăm rapid noi norme fiscale pentru a finanța securitatea și apărarea UE. Acum!” a scris Tusk pe X.
Foto: AP Photo/Czarek Sokolowsk
Mesajul premierului polonez vine la o zi după ce a îndemnat națiunile occidentale să mențină sprijinul pentru Ucraina, în ciuda semnalelor că politica SUA sub președintele Donald Trump s-ar putea îndepărta de Kiev.
„Capitularea forțată a Ucrainei ar însemna capitularea întregii comunități occidentale, cu toate consecințele care decurg din aceasta. Și să nu pretindă nimeni că nu vede acest lucru”, a scris el, tot pe X, miercuri.
Putin a văzut la orizont o nouă oportunitate
După cum indică o analiză Sky News, Kremlinul vede o oportunitate în tensiunile tot mai mari dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski și încearcă să amplifice această prăpastie. Prin declarațiile sale recente, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a subliniat scăderea popularității lui Zelenski, reluând afirmațiile false ale lui Trump despre ratingurile președintelui ucrainean. Moscova îl prezintă pe Zelenski ca pe un lider infantil care „face o criză de nervi”, în timp ce SUA și Rusia sunt portretizate drept „adulții responsabili” ai negocierilor. Kremlinul încearcă astfel să izoleze Ucraina și să obțină cât mai multe concesii din partea Washingtonului înainte ca alte voci să se facă auzite.
Pentagonul propune reduceri anuale de 50 de miliarde de dolari
National Public Radio din SUA dezvăluie că Pentagonul a propus o reducere anuală de 50 de miliarde de dolari din bugetul apărării în următorii cinci ani, ceea ce ar însemna o scădere de aproximativ 8% în fiecare an. În același timp, Departamentul american Apărării a stabilit 17 domenii prioritare de investiții, inclusiv drone, submarine, apărarea frontierei sudice și securitatea cibernetică. Aceste schimbări vin în contextul în care administrația Trump + DOGE-ul controlat de Elon Musk vor să reducă dimensiunea guvernului federal și să elimine programele considerate inutile, inclusiv inițiativele DEI (Diversity, Equity and Inclusion). În acest sens, mii de angajați ai Pentagonului ar putea fi disponibilizați, iar unele programe de armament ar putea fi suspendate.
Printre cele mai importante priorități strategice se numără modernizarea nucleară, dezvoltarea submarinelor din clasa Virginia și implementarea unui sistem de apărare antirachetă similar cu Iron Dome din Israel. În plus, Pentagonul dorește să îmbunătățească capacitățile de luptă autonome, să investească în inițiative de apărare împotriva dronelor și să sprijine comenzi regionale precum INDOPACOM (comandamentul din zona Indo-Pacifică).
Foto: Nathan Howard/Reuters
De asemenea, se pune un accent deosebit pe consolidarea producției de muniții și echipamente energetice pentru armata americană. Această restructurare a bugetului a generat îngrijorări în rândul oficialilor de pe Capitol Hill, unde unii membri ai Congresului consideră că aceste reduceri ar putea afecta pregătirea forțelor armate americane, scrie NPR.
În ciuda susținerii generale din partea majorității republicane din Congres, există incertitudini privind implementarea acestor schimbări majore. Unii experți avertizează că reducerile bugetare ar putea duce la o armată terestră mai mică, în timp ce Forțele Aeriene și Marina vor primi mai multe resurse. De asemenea, dezvoltarea unui sistem Iron Dome pentru SUA ar putea costa până la 100 de miliarde de dolari anual, punând sub semnul întrebării fezabilitatea financiară a proiectului. În plus, restructurarea Pentagonului ar putea afecta grav forța de muncă civilă a Departamentului Apărării, având în vedere că acesta rămâne cel mai mare angajator din SUA, cu peste 2,8 milioane de angajați militari și civili.
Și mai trebuie semnalat un lucru: deși reducerea bugetului Pentagonului nu vizează explicit Ucraina, ea ar putea contribui indirect la slăbirea sprijinului militar acordat Kievului și la o posibilă reconfigurare a prezenței americane în Europa. Dacă aceste tăieri de buget sunt corelate cu negocierile dintre SUA și Rusia, există șanse mari ca Europa de Est să fie afectată, iar Ucraina să fie presată să accepte un armistițiu pe termen lung.