SUA renunță la acordurile cu Europa pentru combaterea dezinformării rusești și chineze
Aproximativ 22 de state, inclusiv România, semnaseră anul trecut acorduri cu SUA pentru combaterea manipulării online. Acum aliații din Europa vor fi nevoiți să să apere singuri de fake news.
Nu e deloc o dimineață bună pentru România și Europa. De ce? Păi SUA a anunțat oficial guvernele europene că pune capăt cooperării instituționalizate în combaterea campaniilor de dezinformare orchestrate de Rusia, China și Iran.
Potrivit Financial Times, notificările au fost transmise săptămâna trecută de Departamentul de Stat și vizează denunțarea memorandumurilor semnate anul trecut sub administrația Biden. Acestea urmăreau să creeze o linie comună de acțiune între aliați pentru identificarea și demontarea propagandei ostile în online.
Iar totul urma să fie gestionat prin Global Engagement Center (GEC), o structură a Departamentului de Stat creată în 2011 pentru a combate propaganda teroristă și ulterior adaptată la noul tip de război informațional.
Sub Biden, centrul a fost pivotul eforturilor internaționale împotriva dezinformării. Însă, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, agenția a fost închisă, iar atribuțiile ei desființate complet în aprilie 2025.
James Rubin, care a condus GEC până în decembrie 2024, a avertizat într-un interviu pentru FT că renunțarea la aceste instrumente echivalează cu o „dezarmare unilaterală” în fața ofensivei informaționale a Rusiei și Chinei.
Rubin a mai spus că folosirea inteligenței artificiale va spori și mai mult pericolele generate de manipulările orchestrate de state ostile pe internet și că lipsa unui mecanism de reacție coordonată între SUA și aliații săi va slăbi apărarea democratică a Occidentului.
Mai concret spus, aproximativ 22 de state din Europa și Africa au încheiat anul trecut astfel de memorandumuri cu Washingtonul, inclusiv România, în iunie 2024. Obiectivul era dezvoltarea unei înțelegeri comune a fenomenului dezinformării și elaborarea unui răspuns sincronizat la propaganda care se răspândește pe rețelele sociale cu ajutorul algoritmilor.
Dar Administrația Trump consideră că aceste acorduri sunt contrare viziunii „pro-libertate absolută a cuvântului” promovate de republicanii trumpiști din aripa MAGA, care au acuzat în mai multe rânduri GEC că ar fi practicat „cenzura”.
Între timp, Rusia își continuă ofensiva de propagandă în online și asta se vede clar din câteva scoll-uri pe Facebook sau TikTok.
Când încă mai avea putere, în septembrie anul trecut, GEC denunța implicarea postului Russia Today (RT) în tentative de manipulare a alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, acuzând legături directe cu serviciile secrete de la Moscova.
Deși RT a fost sancționat și interzis în UE și Marea Britanie după invazia din 2022, aparatul dezinformării rusești continuă să opereze pe rețelele sociale și în spații media alternative greu de controlat, după cum bine ține să concluzioneze Financial Times.
Ce trebuie noi să înțelegem din această decizie a Administrației Trump de a abandona parteneriatele internaționale împotriva dezinformării? Că ea e echivalentă cu retragerea unui contingent militar dintr-o zonă de conflict: lasă un vid de securitate pe care adversarii îl pot exploata.
Iar dacă până acum europenii beneficiau de expertiza și infrastructura americană în identificarea și neutralizarea propagandei, acum fiecare aliat va fi nevoit să improvizeze și să dezvolte propriile instrumente de apărare, fără însă să aibă acces la bază care știe să recunoască propaganda și tiparele sale.
Altfel spus, în lipsa unui front comun pentru a combate știrile false pe internet, spațiul informațional european devine mai fragmentat și mai vulnerabil la operațiuni hibride. Iar rețelele sociale, care deja au fost transformate în incubatoare de știri false și teorii conspiraționiste, vor deveni câmpul de bătălie principal unde Rusia, China și Iran pot acționa nestingherite.
Problema e că mai ales în România NU AVEM decidenți care să înțeleagă că acest „vid strategic” trebuie acoperit prin sprijinul legislativ și alocare de resurse, căci în joc e stabilitatea politică internă.
E mai mult decat stabilitatea politica in joc. E vorba de viitorul Romaniei ca stat democratic.