Americanii la București și românii la Washington. SUA începe să le prezinte aliaților planul de revizuire a prezenței militare americane în Europa
Se întâmplă lucruri în relația dintre România și SUA și se desfășoară, aproape simultan, două mișcări diplomatice care merită privite împreună.
În timp ce o delegație americană e prezentă de aproximativ o săptămână la București și face turul instituțiilor, doi dintre principalii responsabili români pentru securitatea națională au mers la Washington zilele astea. E vorba de consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă, Marius Lazurca, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.
Sincronizarea NU E ÎNTÂMPLĂTOARE, potrivit informațiilor obținute de Explicativ.
Din delegația americană aflată în România fac parte reprezentanți ai Departamentului de Stat și ai Departamentului american al Apărării. Ei au trecut zilele astea și pe la MAE, și pe la guvern, dar și pe la Cotroceni.
Sursele mele politice mi-au indicat că pe masa discuțiilor, printre subiecte, s-a numărat coridorul vertical, rolul României pe flancului estic al NATO, prezența unităților militare americane în țara noastră, evoluția frontului ucrainean și reconstrucția Ucrainei.
Separat, la Washington, Pentagonul a prezentat delegației României, prin subsecretarul american al Apărării pentru politici, Elbridge Colby, planul de revizuire a prezenței militare americane în Europa.
Pentru cine nu știe, Colby este printre principalii promotori ai conceptului „NATO 3.0”. Am scris încă din februarie, într-o corespondență de la Corespondență de la München, despre ideile sale cum că Europa trebuie să preia responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a propriului continent, în timp ce Statele Unite își concentrează tot mai mult resursele asupra apărării teritoriului american și asupra competiției din Indo-Pacific.
Ei bine, linia lui Colby e foarte clară și ea se rezumă prin faptul că America va păstra descurajarea nucleară extinsă, va continua să ofere anumite capabilități convenționale și va rămâne implicată în planificarea și exercițiile NATO.
Numai că, potrivit lui Elbridge Colby, prezența convențională americană pe continent va deveni „mai limitată și mai concentrată”, iar europenilor li se cere să asigure majoritatea forțelor necesare pentru apărarea continentului.
În iulie, la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara, mulți dintre reprezentanții companiilor din industrie prezenți vorbeau despre faptul că banii alocați apărării trebuie transformați în trupe pregătite, muniție utilizabilă, logistică rezilientă, industrie locală și comandamente capabile să funcționeze pe timp de război imediat. Și se vorbea foarte mult și de dezvoltarea tehnicii de dublă utilizare. Eu însumi am vorbit cu câțiva reprezentanți de companii în acest sens.
Toate astea sunt idei pe care Elbridge Colby le-a pus pe masă la ministeriala NATO din februarie când a spus că asistăm, de fapt, la momentul adevărului pentru parteneriatul transatlantic.
Colby a pus atunci capăt iluziilor „momentului unipolar” de după Războiul Rece, afirmând că politica de putere brută a revenit, iar Alianța trebuie să se adapteze sau va dispărea. Mai concretspus, mesajul său central a fost unul cât se poate de clar: epoca în care Statele Unite acopereau costurile și logistica apărării convenționale a Europei s-a încheiat definitiv, fiind necesară o revenire la realismul dur al puterii.
Acum, prin acest plan de revizuire a prezenței militare americane în Europa, Elbridge Colby doar își consolidează pozițiile pe care întreaga administrație Trump le îmbrățișează.
Iar dacă ne uităm la mesajul publicat de Colby după întâlnirea cu Marius Lazurca, ei bine, oficialul american spune că i-a prezentat consilierului român, în avans, abordarea Washingtonului privind „Europe Posture Review”, procesul prin care va fi reevaluată dispunerea forțelor americane pe continent.
Colby a apreciat disponibilitatea României de a prelua o parte mai mare din povara apărării și a transmis că aliații trebuie să transforme cheltuielile militare în „capacitate reală de luptă”.
Sursele Explicativ susțin că la Washington, părții române i-a fost pus pe masă faptul că Statele Unite pregătesc o nouă reconfigurare a unităților militare din Europa, iar România intră în această reconfigurare pe minus.
Doar că în acest moment nu există o cifră confirmată oficial de vreuna din părți privind numărul militarilor care ar putea pleca și câți ar putea rămâne.
Orice număr aruncat acum în spațiul public ar fi o pură speculație și eu mă feresc de așa ceva. Discuția există însă, de asta sunt sigur, ea e asumată la nivel înalt și face parte dintr-o schimbare strategică mult mai amplă a SUA.
Dar să ne uităm la cifrele reale. Câţi militari americani mai sunt în România? Păi în acest moment mai sunt între 900 şi 1.000 de militari americani, o bună parte dintre ei aflându-se la Mihail Kogălniceanu.
Merită observată și diferența de ton dintre mesajele publicate de Colby după întâlnirile cu România și Italia. În cazul Italiei, oficialul american vorbește despre o discuție aprofundată, despre preocupări comune de securitate regională și despre încurajarea eforturilor italiene de apărare, inclusiv pe direcția sudică. Italia apare ca un partener regional căruia Washingtonul îi recunoaște deja o zonă de inițiativă și influență.
În cazul României, formularea e mult mai rece, mai evaluativă și mai apropiată de limbajul unui test de performanță. Mai concret spus, Washingtonul recunoaște că Bucureștiul este dispus să preia responsabilități, după care cere transformarea cheltuielilor în capacitate efectivă de luptă. Iar aici un aspect important ține de ceea ce cumpărăm de la americani pentru a ne consolida securitatea și parteneriatul strategic.