Rusia susține că a recucerit cel mai mare oraș din regiunea rusă Kursk, Sudja, iar anunțul a venit chiar în timp negociatorii americani au ajuns la Moscova pentru a discuta cu regimul de la Kremlin pe marginea armistițiului propus de americani la Riad și acceptat de Kiev.
Informația transmisă de Ministerul rus al Apărării, cum că trupele ruse au eliberat așezările Melovoy, Podol și Sudja, nu a putut fi verificată în mod independent, iar Ucraina nu a comentat încă dacă forțele sale au pierdut controlul total în Sudja.
Totuși, imaginile analizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) la sol confirmă avansul Rusiei în regiune, iar experții militari americani subliniează că acest succes al rușilor reprezintă un avantaj simbolic important pentru Moscova, deoarece Sudja era una dintre puținele așezări urbane controlate de Ucraina pe teritoriul rus.
Foto: ISW/X
Kremlinul a reiterat intenția de a recupera complet regiunea Kursk cât mai rapid posibil, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că procesul va dura atât cât este necesar pentru a minimiza pierderile de vieți omenești, însă a subliniat că recucerirea regiunii este inevitabilă.
Miercuri, într-o vizită surpriză și de propagandă în Kursk, Vladimir Putin, îmbrăcat în uniformă militară, a încurajat trupele ruse să elimine ultimele forțe ucrainene din zonă și a sugerat posibilitatea creării unei „zone tampon” la granița cu Ucraina, după cum indică CNN.
În plus, Putin a făcut o declarație tranșantă cu privire la situația din regiunea Kursk, numindu-i „teroriști” pe militarii ucraineni. „Toți oamenii care se află pe teritoriul regiunii Kursk, care comit crime împotriva civililor de aici, care se opun forțelor noastre armate, agențiilor de aplicare a legii și serviciilor speciale, în conformitate cu legile Federației Ruse, sunt teroriști ”, a declarat Putin, conform Nexta.
Video: NextaTv/X
Dictatorul de la Kremlin a atras atenția asupra statutului juridic al cetățenilor străini implicați în conflict. El a reamintit că aceste persoane nu pot conta pe protecția acordurilor internaționale. „În același timp, aș dori, de asemenea, să reamintesc că mercenarii străini nu sunt acoperiți de Convenția de la Geneva din 1949 privind tratamentul prizonierilor de război”, a a mai spus Putin.
O declarație de forță din partea lui Putin care să-l ajute în negocierile de pace
Vizita lui Putin la un post de comandă militară din regiunea Kursk, pentru prima dată de cânt Ucraina și-a lansat în august 2024 incursiunea în regiunea rusă, nu s-a dorit nimic atceva decât o demostrație de forță din partea Kremlinului. Iar anunțul rușilor că au reluat controlul asupra orașului Sudja, care a completat vizita lui Putin în regiune, se înscrie în dorința Rusiei de a proiecta succesul și forța militară în contextul propunerii americano-ucrainene de încetare temporară a focului pentru 30 de zile.
Imagini din Sudja. Video: Nexta_tv/X
Corespodentul BBC, James Landale, indică faptul că o frază cheie a ieșit în evidență în comentariile lui Putin către comandanții săi militari în vizita pe care a făcut-o în Kursk. El a declarat că dorește ca forțele ucrainene din regiune să fie înfrânte „în cel mai scurt timp posibil”.
Pentru un lider despre care se spune întotdeauna că crede că are timpul de partea sa, aceasta a fost o remarcă interesantă, notează James Landale, care ține să spună că Putin dorește să scoată de pe tabla de șah diplomatică atuul Ucrainei înainte de orice negocieri, adică incursiunea Kievului pe teritoriul rus.
Analiză BBC: Ucraina pierde teritoriu în fața Rusiei în Kursk
Situația din regiunea Kursk rămâne tensionată, însă, potrivit Statului Major General al Ucrainei, citat miercuri de Nexta, forțele ucrainene au reușit să respingă mai multe atacuri rusești. Pe 10 martie, Comandantul-Șef al Forțelor Armate Ucrainene a declarat că trupele Kievului nu sunt în pericol de încercuire și că se retrag strategic către poziții defensive mai avantajoase.
Volodimir Zelenski a recunoscut presiunea intensă exercitată de Rusia asupra trupelor ucrainene și a subliniat că prioritatea comenzii militare este conservarea efectivelor.
Contraofensiva rusă în regiunea Kursk a început în a doua jumătate a lunii februarie și continuă cu intensitate.
Video: NextaTv/X
Până la 12 martie, Rusia a recapturat o mare parte din teritoriul pierdut în fața ucrainenilor, susținând că 86% din zonele ocupate de Ucraina au fost recuperate, potrivit unor verificări BBC. Forțele ucrainene au început retrageri tactice, dar insistă că nu cedează definitiv terenul. Imagini verificate recent arată că Rusia a preluat controlul în mai multe localități. În Malaya Lokhnya, trupele ruse au arborat drapelul pe un turn de comunicații, confirmând astfel avansul continuu al Moscovei.
BBC mai spune că Rusia a recucerit teritoriile în Kurs chiar în momentul în care SUA au încetat să mai furnizeze informații Ucrainei, ceea ce ar fi putut influența situația de pe front.
Strategia lui Putin: Tergiversarea negocierilor pentru un armistițiu
Conform jurnaliștilor de la Reuters, Rusia a transmis americanilor o listă de cereri pentru un posibil acord de încetare a războiului din Ucraina și pentru reluarea relațiilor diplomatice cu Washingtonul. Dar deși Rusia a inițiat aceste discuții, rămâne neclar dacă este dispusă să accepte un compromis real sau dacă folosește negocierile pentru a câștiga timp și a diviza alianțele occidentale. Nu este clar nici angajamentul lui Putin față de un eventual armistițiu și nici poziția administrației Trump în fața acestor negocieri.
Nu este clar ce conține exact lista Moscovei sau dacă Rusia este dispusă să negocieze cu Ucraina înainte ca cererile sale să fie acceptate. Oficiali ruși și americani au discutat termenii în ultimele trei săptămâni, atât în întâlniri fizice, cât și în conversații virtuale, potrivit surselor Reuters.
Bloomberg şi Associated Press au relatat miercuri că Vladimir Putin ar putea accepta sub presiune un armistiţiu, dar va negocia condiţii, precum oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, pentru a fi de acord. Strategia lui ar fi cel mai probabil de a tergiversa negocierile privind armistițiul pentru a obține condiții mai favorabile.
Cererile formulate de Kremlin sunt ample și similare cu cele prezentate anterior Ucrainei, SUA și NATO. Printre acestea se numără: neaderarea Ucrainei la NATO, interzicerea desfășurării de trupe străine de menţinere a păcii în Ucraina, precum şi recunoașterea internațională a anexării Crimeei și a celor patru regiuni ucrainene.
Kremlinul refuză categoric armistițiul și trimiterea de forțe europene în Ucraina
Yuri Ushakov, consilierul lui Vladimir Putin pe probleme de politică externă, a declarat joi la televiziunea de stat rusă că Rusia nu este interesată de un armistițiu temporar în Ucraina, ci dorește un acord de pace pe termen lung, care să ia în considerare interesele și preocupările sale, conform Finacial Times.
Foto: Max Seddon/X
Mai exact, oficialul Kremlinului spune că propunerea de armistițiu de 30 de zile, discutată în urma negocierilor dintre SUA și Ucraina, reprezintă „nimic altceva decât un respiro temporar pentru trupele ucrainene”. În plus, el a subliniat că Moscova „se așteaptă ca SUA să ia în considerare pozițiile Rusiei în continuarea colaborării”.
În același timp, Rusia a avertizat, joi, că va considera trimiterea forţelor europene de menţinere a păcii în Ucraina drept un „conflict armat direct” cu Moscova. „Este absolut inacceptabil pentru noi ca unităţi ale forţelor armate ale altor state să fie desfăşurate în Ucraina (...). Toate acestea ar însemna implicarea acestor ţări într-un conflict armat direct cu ţara noastră, la care vom răspunde cu toate mijloacele disponibile”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, comentând ideea ca ţări europene, aliate ale Kievului, să trimită un astfel de contingent în cazul unui acord privind încetarea ostilităţilor.
Zelenski: Lipsa unui răspuns „semnificativ” din partea Rusiei arată că „încearcă să prelungească războiul”
The Guardian îl citează pe reședintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a criticat joi lipsa unui răspuns clar din partea Rusiei la propunerile de încetare a focului susținute de SUA, acuzând Moscova că „caută să prelungească războiul și să amâne pacea cât mai mult posibil”. El a subliniat că, de mai bine de o zi, Rusia nu a oferit „niciun răspuns semnificativ” la inițiativa diplomatică, ceea ce, în opinia sa, confirmă intenția Kremlinului de a continua conflictul. Zelenski și-a exprimat speranța că „presiunea SUA va fi suficientă pentru a constrânge Rusia să pună capăt războiului”.
Zelenski a oferit detalii despre discuțiile dintre delegația ucraineană și reprezentanții americani din Arabia Saudită, menționând că întâlnirea a fost „constructivă” și că Ucraina „este pregătită să își facă partea” pentru a asigura „o pace fiabilă, durabilă și decentă”.
Liderul de la Kiev a mulțumit echipelor diplomatice pentru reluarea sprijinului militar și a schimbului de informații. De asemenea, a precizat că Ucraina a acceptat propunerea SUA de a extinde încetarea focului de la aer și mare și la uscat, dar că „controlul unei astfel de încetări a focului rămâne o problemă importantă”. În ceea ce privește colaborarea internațională, președintele ucrainean a evidențiat necesitatea garantării securității și cooperării strânse cu partenerii europeni și americani.
Ce se întâmplă dacă Ucraina decide să lupte în continuare fără America?
O analiză a jurnaliștilor de la Financial Times indică faptul că deși Kievul a fost de acord cu o posibilă încetare temporară a focului, majoritatea ucrainenilor se așteaptă ca războiul să continue și își păstrează voința de a continua să lupte.
Pe scurt, Ucraina continuă să reziste în fața agresiunii ruse, în ciuda oboselii populației și a epuizării resurselor. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, subliniază că orașul-port de la Marea Neagră funcționează în ciuda atacurilor nocturne constante cu rachete și drone rusești, care au avariat grav infrastructura energetică.
Deși Ucraina a acceptat propunerea SUA pentru un armistițiu de 30 de zile, acesta depinde de un răspuns favorabil din partea Rusiei, care nu dă semne că ar fi dispusă la compromisuri. În ciuda negocierilor, mulți ucraineni cred că Rusia nu va respecta niciun acord de pace și că războiul ar putea continua, scrie FT.
Dacă SUA își retrage sprijinul militar, Ucraina s-ar confrunta cu dificultăți majore, în special din cauza pierderii accesului la sistemele de apărare antiaeriană Patriot, rețeaua de sateliți Starlink și informațiile de intelligence americane. Unii lideri ucraineni, precum Oleksandr Merezhko, insistă că țara trebuie să continue lupta, avertizând că „dacă ne oprim acum, mai devreme sau mai târziu, războiul va ajunge în Europa”.
Totodată, guvernul ucrainean încearcă să-și extindă producția internă de armament și să atragă sprijin suplimentar din partea Europei, însă capacitățile de producție și stocurile europene sunt insuficiente pentru a înlocui complet ajutorul american.
Grafic cu teritoriul câștigat de trupele ruse în estul Ucrainei din august 2024. Sursă: FT via ISW
Una dintre cele mai mari provocări pentru Ucraina este deficitul de soldați, ceea ce a determinat guvernul să reducă vârsta minimă pentru recrutare la 25 de ani și să ofere stimulente financiare tinerilor între 18 și 24 de ani. Aceste măsuri sunt contestate de opoziție, care avertizează că ar putea accelera exodul tinerilor din țară și ar agrava criza demografică. În același timp, soldații de pe front se plâng de lipsa unui antrenament adecvat, ceea ce descurajează recrutarea, mai notează Financial Times.
Imagine cu militari ucraineni pe front. Sursă: FT.com
Oficialii occidentali estimează că Ucraina ar trebui să recruteze aproximativ 30.000 de soldați pe lună, un obiectiv greu de atins, pentru a avea o forță constantă puternică de combatere a agresiunii rusești.
Un factor-cheie în capacitatea Ucrainei de a continua lupta este avansul său în tehnologia dronelor, care joacă un rol din ce în ce mai important pe câmpul de luptă.
Analiștii militari consultați de FT susțin că războiul a trecut de la un conflict convențional la unul dominat de tehnologie, iar producția ucraineană de drone a crescut rapid, cu perspective de a atinge 2,5 - 3 milioane de unități pe an. Cu toate acestea, Rusia se adaptează rapid la aceste schimbări, dezvoltând contramăsuri eficiente împotriva atacurilor cu drone, ceea ce face ca inovația constantă să fie esențială pentru avantajul Ucrainei.
Share this post