Într-un dialog direct purtat în marja Conferinței de Securitate de la München, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acordat un interviu pentru Explicativ, în care oferit o perspectivă tranșantă asupra amenințărilor hibride care vizează Chișinăul și a viitorului european al țării. Maia Sandu a pus accent pe „războiul cognitiv” și pe necesitatea unei „Uniri prin fapte” cu România, dincolo de retorica politică.
Am realizat acest interviu alături de colegul jurnalist Lucian Mîndruță.
Președinta Republicii Moldova a avertizat că atacurile hibride nu mai sunt doar o problemă a țărilor mici, ci o amenințare globală care vizează erodarea încrederii în instituții. „În special războiul cognitiv cred că este cel mai periculos pentru democrațiile noastre”, a declarat Maia Sandu, subliniind că dezinformarea orchestrată prin conturi false ajunge să blocheze deschiderea oamenilor reali către alte opinii. În acest context, Maia Sandu a pledat pentru o responsabilitate sporită a platformelor online.
„Republica Moldova este o țară prea mică ca să poată să impună reguli platformelor. Iar platformele trebuie să aibă un grad de responsabilitate, pentru că ele decid ce algoritmi folosesc. Acești algoritmi ne aduc pe ecran informații de mii de ori pentru a forma o opinie. Or asta nu este libertate de exprimare”, a declarat Maia Sandu.
Am întrebat-o pe Maia Sandu despre perspectiva unui referendum pentru Unirea cu România, iar aceasta a reiterat că decizia aparține exclusiv cetățenilor, dar a subliniat importanța pașilor concreți de integrare care se fac deja.
„Am repetat poziția mea în raport cu un eventual referendum pentru că îmi fac griji pentru siguranța cetățenilor Republicii Moldova, pentru că îmi doresc să avem șansa să trăim în continuare într-o societate liberă. Riscurile sunt tot mai mari astăzi din cauza agresiunii Federației Ruse. Cred că ce facem noi în ultimii ani este foarte bine: lucrăm serios la proiecte energetice comune, construim noi poduri, proiecte de infrastructură. Mi-aș dori să avem mai multă cooperare economică; cred că încă este loc pentru ca să reușim să integrăm economia mai bine. Și da, sunt de acord că și în domeniul educațional sau proiecte de cultură putem face mai multe. Cu siguranță e loc de mai bine” a explicat Maia Sandu.
După întrevederea de vineri cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, Maia Sandu a confirmat că Republica Moldova rămâne importantă din punct de vedere strategic pentru americani. „Am discutat elemente de colaborare pe domeniul de apărare și securitate cibernetică”, a mai spus Maia Sandu.
Am mai întrebat-o pe Maia Sandu cât de mult e legat parcursul european al Moldovei de mandatul său. „Eu întotdeauna am susținut că integrarea europeană este cea mai bună soluție. Cred că acum este o fereastră de oportunitate și până în 2028 trebuie să facem pași serioși. Noi acasă muncim, e un proces bazat pe merite. Este important să folosim sprijinul actual din Parlamentul European și de la statele membre. Dar lucrurile se pot schimba, guvernele se pot schimba. E important să livrăm pași concreți, pentru ca viitorii politicieni pro-europeni să poată arăta progresele cetățenilor. Dacă nu, Federația Rusă va exploata situația pentru a întoarce Moldova din drum”, a spus președinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a ținut să elimine și speculațiile că intră în politica națională. „Nu mi-am făcut niciun plan cu privire la participarea mea în viața politică a României sau despre viața de după această funcție”, a indicat președinta Republicii Moldova.
În final, am întrebat-o pe Maia Sandu dacă pacea din Ucraina, dacă va fi negociată nefavorabil pentru Kiev, ar putea să dezvolte un context în care Moldova ar deveni următoarea țintă a Kremlinului.
Președinta Republicii Moldova a răspuns: „Trebuie să fim conștienți că, indiferent de acordul de pace, Rusia nu va renunța la eforturile de a interveni și de a prelua controlul asupra statelor din regiune, inclusiv prin influențarea alegerilor. Războiul hibrid va fi o problemă de durată. Poate ar trebui să facem o „coaliție de voință” (coalition of the willing) pe subiectul rezilienței la atacurile hibride”.
